Preşedintele Senatului, Mircea Abrudean, a pledat, luni, ca Parlamentul să devină un mediator între societatea civilă, instituţii şi companii pentru a identifica soluţii împotriva dezinformării.
Abrudean a menţionat că, în decembrie 2024, "peste 85.000 de atacuri cibernetice au vizat sistemele electorale ale României şi datele de autentificare pentru site-uri oficiale ale alegerilor au fost publicate de hackeri pe forumuri ruseşti cu doar câteva zile înainte de alegerile prezidenţiale".
"Acest eveniment arată cum dezinformarea şi securitatea cibernetică se intersectează. Una o amplifică pe cealaltă. În lumea modernă, ele sunt inseparabile. Din nefericire, multe persoane nu au alfabetizare digitală. Le este greu să evalueze sursele, să identifice boţii, să distingă între deepfake-uri şi realitate. Între timp, atacurile cibernetice devin tot mai frecvente şi mai sofisticate. România ocupă locul şase la nivel mondial în ceea ce priveşte nivelul de ameninţare cibernetică, conform World Cybercrime Index.
Din punct de vedere geopolitic, trăim la marginea unui război hibrid. Rusia foloseşte operaţiuni cibernetice, naraţiuni false, reţele sociale - toate pentru a destabiliza statele de graniţă. Campaniile de dezinformare pot masca sau amplifica atacuri cibernetice reale. În perioade electorale - România, Republica Moldova, influenţa digitală şi infiltrarea se combină. Atacul asupra sistemelor electorale româneşti este un caz documentat", a afirmat preşedintele Senatului, luni, la Conferinţa de Securitate Cibernetică Bucureşti 2025, potrivit Agerpres.
Potrivit acestuia, încrederea publică se erodează când sunt vehiculate informaţii false, organizaţiile au pierderi financiare şi reputaţionale.
"Trăim, probabil, în cele mai tulburi şi provocatoare vremuri de la sfârşitul Războiului rece, iar fluxul de informaţii şi date este mai rapid şi mai divers ca niciodată. Dacă în trecut aveam doar televiziune, radio şi presa scrisă, astăzi informaţia circulă cu viteza luminii, printr-o varietate de canale. Dacă înainte vorbeam doar despre mass-media, acum avem şi reţelele sociale. De aceea, misiunea noastră, ca decidenţi politici, de a combate dezinformarea şi ştirile false este mai importantă ca oricând. Societatea românească este, din păcate, mai polarizată ca niciodată, iar procesul de luare a deciziilor esenţiale durează mai mult. Dar, aşa funcţionează orice democraţie", a explicat Mircea Abrudean.
Preşedintele Senatului a evidenţiat că împotriva dezinformării trebuie acţionat "ferm", cu instrumente democratice.
"Parlamentul trebuie să adopte, în perioada următoare, o serie de acte legislative care să protejeze mai eficient cetăţenii de dezinformare şi de interferenţe străine. (...) Avem nevoie de cadrul legal potrivit, pentru ca răspândirea conţinutului fals să fie sancţionabilă. (...) Parlamentul trebuie să asculte societatea civilă, experţii tehnici şi ONG-urile pentru a elabora reglementări care protejează libertatea de exprimare, dar se protejează de cei rău-intenţionaţi", a transmis Abrudean.
Într-o postare pe Facebook el a subliniat, totodată, că "Parlamentul trebuie să-şi asume rolul de mediator în acest moment între societatea civilă, companii, furnizorii de informaţii şi instituţiile cu atribuţii în protejarea spaţiului media public din online şi nu numai, pentru a identifica cele mai bune soluţii la fenomenul din ce în ce mai amplu al dezinformării".
Comentează