Premium
Scriitorul român a mulţumit pentru premiul menţionat, pe care a declarat că îl consideră mai important decât altele decernate de asociaţii de scriitori şi faţă de care se simte 'deosebit de încântat', mai ales pentru că provine dintr-o cultură care pentru el este 'o legendă' şi are 'limba cea mai specială din lume'.
Cărtărescu nu se consideră cel mai bun autor român al generaţiei sale şi consideră că are colegi de breaslă care ar fi meritat să fie la fel de mult traduşi precum el. În plus, scriitorul a mai spus că a alternat mereu genurile şi stilurile şi că volume precum 'Frumoasele străine' bucură mai multă lume, se înţeleg mai uşor, iar autorul este foarte mulţumit. 'Dacă aş fi scris numai cărţi isteţe, nu aş fi ajuns la vârsta pe care o am. Mă vindec de problemele mentale provocate de cărţile serioase', a spus el.
Cu ocazia decernării premiului, vicepreşedintele breslei librarilor din provincia bască menţionată, Adolfo López, i-a asociat proza scriitorului român, calificată drept densă, erudită şi onirică, celei a scriitorului argentinian Jorge Luis Borges, care a fost eternul candidat la premiul Nobel pentru literatură. 'Destinul lui Borges nu a fost unul trist. Faptul că s-a considerat că merita Nobelul îi arată oricum valoarea. Şi este extraordinar să fi demn de un Nobel. A primi premiul este o chestiune de noroc', a mai arătat el.
Candidat şi el la Premiul Nobel pentru literatură de multă vreme, Cărtărescu şi-a îmbinat activitatea literară cu jurnalismul politic, astfel că în ultimul deceniu a căutat, potrivit propriilor spuse, citate de agenţia spaniolă de presă, să îmbunătăţească situaţia din ţară şi să apere public valorile europene, referindu-se la 'libertate, dreptate, lupta împotriva oricărui tip de discriminare, în special faţă de ţigani'. De aceea, el a denunţat la San Sebastián faptul că în România există 'forţe' care ar încerca să facă ţara să o cotească 'în zona aceea cenuşie' în care se află Ucraina sau Republica Moldova.
'Asta nu se poate petrece, cu niciun chip. Trebuie să continuăm să fim europeni, trebuie să continuăm să facem parte din NATO şi să participăm la marile dezbateri ale lumii civilizate', a mai spus el, arătând cu regret faptul că România a trebuit mereu să 'aleagă între Europa şi Rusia'. Cărtărescu a continuat, denunţând faptul că România este o ţară 'distrusă de corupţie' şi a cărei principală problemă este faptul că 'există un pericol real al formaţiunilor de tip mafiot care să pună mâna pe puterea statului', după ce, în ultimii zece ani, statul de drept şi instituţiile au 'suferit atacuri violente'.
Şi tocmai pe acest fundal sumbru astfel schiţat, scriitorul şi poetul român a scris în 2010 'Frumoasele străine', care se situează de partea complet opusă a lucrărilor sale cel mai profunde sau lirice, precum povestirile din volumul 'Nostalgia'. Pentru cei care îi citesc scrierile, mai arată agenţia spaniolă de presă, poate fi surprinzătoare schimbarea de registru, către umorul cu care râde de aproape tot - şi de colegii scriitori, de exemplu - inclusiv de el însuşi, şi pornind de la reconstrucţia trăirilor personale care ajung la absurd.
'Nu poţi să râzi de ceilalţi fără să râzi de tine însuţi, şi sper că m-am dezvăluit exact aşa cum sunt, nu cum obişnuiesc să se construiască scriitorii. Am încercat să construiesc un anti-protagonist, pornind de la mine însumi, un soi de învins, pentru a putea prezenta întreaga poveste pe un ton simpatic', a explicat Cărtărescu. El dă de asemenea asigurări că anti-ironia este de asemenea o formă de a exersa 'reducerea ego-ului', care la scriitori 'este uriaş', aşa încât trebuie să ia câte un taxi doar pentru ei înşişi.
sursa: agerpres
