Romancierul postmodernist elveţian Christian Kracht şi australienii Gerald Murnane şi Alexis Wright se numără printre favoriţii la premiul Nobel pentru Literatură, au declarat experţii pentru AFP înaintea anunţului mult aşteptat al Academiei Suedeze, joi. Mircea Cărtărescu este, de asemenea, o variantă, conform news.ro.
Academia a făcut istorie anul trecut alegând-o pe sud-coreeana Han Kang, care a devenit prima femeie asiatică care a câştigat premiul.
Anul acesta, însă, mai mulţi experţi au prezis că laureatul va fi probabil un bărbat, şi mai ales unul european.
„Mi se pare probabil ca premiul să fie acordat unui bărbat european, iar Academia ar putea face acest lucru cu conştiinţa curată, având în vedere că anul trecut a ales o femeie non-europeană”, a declarat pentru AFP Lina Kalmteg, critic cultural la Sveriges Radio.
Mircea Cărtărescu, printre favoriți
Kracht, Laszlo Krasznahorkai şi Peter Nadas din Ungaria şi Mircea Cărtărescu din România se numără printre cei ale căror nume circulă.
Kracht, un autor postmodernist germanofon în vârstă de 58 de ani care scrie despre cultura pop şi consumism, este unul dintre favoriţii cercurilor literare, a declarat pentru AFP Bjorn Wiman, redactor cultural la ziarul suedez de referinţă Dagens Nyheter.
La Târgul de Carte de la Göteborg din acest an, care se ţine anual cu câteva săptămâni înainte de anunţarea premiului Nobel, „mulţi membri ai Academiei Suedeze erau prezenţi în primul rând în timpul evenimentului său”, a spus Wiman. „Şi asta este de obicei un semn sigur”, a spus el, adăugând că acelaşi lucru s-a întâmplat şi când dramaturga austriacă Elfriede Jelinek a câştigat premiul în 2004.
De la prima sa decernare în 1901, premiul Nobel pentru Literatură a fost dominat de scriitori occidentali de sex masculin.
Printre cei 121 de laureaţi se numără doar 18 femei, iar foarte puţini dintre câştigători au opere scrise în limbi asiatice sau din Orientul Mijlociu. Nicio limbă africană nu este reprezentată.
Scandalul #MeToo din 2018 a slăbit Academia, iar mai mult de jumătate dintre membrii săi au fost înlocuiţi.
Instituţia a promis să extindă alegerile pentru premiu, atât din punct de vedere geografic, cât şi lingvistic, iar de atunci, a existat un echilibru mai mare între sexe în rândul laureaţilor.
Din 2018, fiecare al doilea laureat a fost o femeie.
„Autori precum Han Kang ar fi fost de neconceput acum cinci sau şase ani”, a spus Wiman, menţionând că Academia avea tendinţa să onoreze bărbaţi mai în vârstă, iar ea avea doar 53 de ani când a câştigat.
Dar, a spus Wiman, el crede că şi anul acesta premiul va fi acordat probabil unui bărbat „din lumea anglo-saxonă, germană sau francofonă”.
Kalmteg a spus că lista laureaţilor anteriori arată un fel de tipar: „este ceva de genul «OK, anul acesta a fost un european, acum putem să ne uităm puţin mai departe. Şi acum ne întoarcem în Europa. Anul trecut a fost o femeie, să alegem un bărbat anul acesta»”.
Cine este Mircea Cărtărescu
Mircea Cărtărescu se numără printre cei mai apreciați scriitori români contemporani. Născut în 1956 la București, a absolvit Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București în 1980. De-a lungul carierei, s-a impus ca o figură proeminentă în literatura română și internațională, remarcându-se atât în poezie, cât și în proză, eseu și critică literară.
Debutul său editorial a avut loc în 1980 cu volumul de versuri "Faruri, vitrine, fotografii". De atunci, Cărtărescu a publicat numeroase cărți care au marcat literatura română contemporană, printre care se numără "Levantul" (1990), trilogia "Orbitor" (1996-2007) și "Solenoid" (2015).
În mediul academic, Cărtărescu a parcurs toate treptele carierei universitare la Facultatea de Litere a Universității din București, ajungând profesor universitar. În 2021, a fost desemnat "Profesorul emerit al anului" de către aceeași instituție, o recunoaștere a contribuției sale remarcabile în domeniul academic.
Opera lui Mircea Cărtărescu a fost tradusă în peste 25 de limbi, bucurându-se de o largă recunoaștere internațională. Acest lucru se reflectă în numeroasele premii și distincții primite, printre care se numără Premiul Internațional pentru Literatură de la Vileniča (2011), Premiul de Stat al Austriei pentru Literatură Europeană (2015) și Premiul FIL pentru Literatură în Limbi Romanice (2022).
În 2024, Cărtărescu a atins un nou punct culminant în cariera sa, câștigând prestigiosul Premiu Internațional de Literatură din Dublin pentru romanul "Solenoid". Această distincție, alături de Premiul Los Angeles Times pentru cea mai bună ficțiune (2023), confirmă statutul său de scriitor de talie mondială.
Prin opera sa complexă și inovatoare, care îmbină elemente postmoderniste cu o profundă explorare a condiției umane, Mircea Cărtărescu s-a impus ca una dintre vocile cele mai originale și influente ale literaturii române și europene contemporane.
Comentează