Înalta Curte lansează un program de dialog permanent cu societatea civilă
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a anunțat demararea unui program de dialog constant cu societatea civilă, conceput ca un mecanism permanent de comunicare și consultare. Inițiativa urmărește apropierea instanței supreme de public și consolidarea rolului justiției ca serviciu public esențial în arhitectura statului de drept. Primul eveniment este programat pentru 9 decembrie 2025, la sediul ÎCCJ din București.
Potrivit instanței supreme, justiția este definită ca un serviciu public pus în slujba societății și ca un mecanism prin care sunt garantate rigorile statului de drept în cadrul democrației constituționale. Înalta Curte transmite că asigură aplicarea unitară a legii, condiție de bază pentru securitatea juridică, pentru garantarea drepturilor și libertăților individuale, dar și pentru exercitarea legitimă a forței coercitive a statului.
Conducerea ÎCCJ arată că o prioritate este instituirea unui dialog real și permanent cu societatea, astfel încât rolul și misiunea instanței supreme să poată fi îndeplinite cât mai bine. Prin această deschidere, Înalta Curte încearcă să răspundă direct așteptărilor și preocupărilor cetățenilor, într-un context în care încrederea în instituțiile publice depinde tot mai mult de transparență și comunicare.
Mecanism permanent de consultare
În acest scop, instanța supremă a creat un mecanism de comunicare și consultare permanentă cu societatea civilă, bazat pe contact direct și schimb deschis de opinii. Reprezentanții ÎCCJ consideră că doar prin dialog nemijlocit pot fi identificate corect nevoile și disfuncțiile percepute la nivelul societății în privința funcționării justiției.
În cadrul acestor dezbateri, Înalta Curte își propune să identifice soluții atât normative, cât și organizatorice pentru îmbunătățirea serviciului public de justiție. Ideea de fond este ca vocea societății civile să fie integrată în analiza problemelor de sistem, astfel încât eventualele modificări legislative sau de practică judiciară să pornească de la realitățile resimțite de cei afectați.
Rezultatele discuțiilor urmează să se concretizeze în propuneri de soluții și inițiative de cooperare pe prioritățile desprinse din dialog, în limitele de competență ale Înaltei Curți de Casație și Justiție. Instanța supremă subliniază că își asumă un rol activ în promovarea acestor concluzii în fața celorlalte autorități, în măsura în care ele privesc buna funcționare a justiției.
Primul eveniment: statul de drept și rolul justiției
Primul eveniment din cadrul acestui mecanism va avea loc la 9 decembrie 2025, sub forma dezbaterii „Statul de drept și rolul justiției – Cum apărăm statul de drept? Justiția și societatea civilă în dialog”. Întâlnirea se va desfășura la sediul ÎCCJ din Bd. Octavian Goga nr. 2, Sector 3, București, spațiu simbolic pentru justiția supremă din România.
La dialog au fost invitați reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale active în domeniul statului de drept, democrației și bunei guvernări, al protecției mediului, al protecției copilului, combaterii discriminării, dar și organizații cu expertiză în ramuri diverse ale dreptului – comercial, proprietate intelectuală, penal, dreptul afacerilor –, precum și organizații care au propus de-a lungul timpului politici publice sau au reprezentat diferite grupuri sociale și profesionale.
Înalta Curte subliniază că acest eveniment este primul dintr-un mecanism periodic de dezbateri, ceea ce marchează trecerea de la întâlniri punctuale la un cadru instituționalizat de dialog. Instanța supremă transmite astfel semnalul că își asumă, pe termen lung, un rol de partener deschis și responsabil în raport cu societatea civilă și cu publicul larg.
Dialogul, răspuns la tensiunile din jurul justiției
Inițiativa ÎCCJ apare într-un moment în care sistemul judiciar se află sub presiune, în special din cauza proiectelor guvernamentale de modificare radicală a pensiilor magistraților. În ultimele luni, asociațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor au acuzat intenții de intervenție brutală asupra statutului magistraților, care riscă să afecteze independența justiției și atractivitatea profesiei pe termen lung.
Pe fondul acestor dispute, spațiul public a fost marcat de o propagandă intensă anti-magistrați, în care judecătorii și procurorii au fost prezentați frecvent exclusiv prin prisma beneficiilor materiale, fără a se discuta despre responsabilitățile și interdicțiile specifice profesiei. Mesajele simplificatoare au alimentat neîncrederea și au creat riscul ca dezbaterea despre reforma pensiilor să fie purtată mai degrabă pe baze emoționale decât pe argumente juridice și constituționale.
În acest context, demersul Înaltei Curți de a ieși din izolare și de a explica, prin dialog cu societatea civilă, rolul justiției într-un stat de drept poate contribui la reechilibrarea discuției publice. Prin aducerea la aceeași masă a magistraților și a organizațiilor care monitorizează puterea judecătorească, instanța supremă transmite că independența justiției nu este un privilegiu corporatist, ci o garanție pentru drepturile și libertățile fiecărui cetățean.
Comentează