Mişcarea politică belgiană 'Chez Nous' anunță că reuniunea de lansare prevăzută în apropiere de Liege a fost interzisă de justiţie

Mişcarea politică belgiană "Chez Nous", care intenţionează "să umple vidul" din zona dreptei radicale în regiunea Valonia, a anunţat miercuri că reuniunea de lansare prevăzută în cursul serii în apropiere de Liege a fost interzisă de justiţie, relatează AFP.

Iniţiativa este susţinută de Vlaams Belang (extrema dreaptă flamandă) şi de Rassemblement national în Franţa, formaţiune al cărei preşedinte interimar, Jordan Bardella, era unul dintre invitaţii-vedetă ai reuniunii politice.

Contactat de AFP, tribunalul din Liege nu a dorit să comenteze.

Reuniunea anunţată la ora locală 19.00 pe site-ul "Chez Nous" urma să se desfăşoare într-un loc ţinut secret cu până la trei ore înainte de începere, o discreţie justificată din "motive de securitate". Un "front antifascist" local a promis o contramanifestaţie.

Miercuri, la începutul după-amiezii, interdicţia de reuniune le-a fost comunicată într-un mail persoanelor care îşi anunţaseră deja prezenţa.

"Autorităţile comunale de la Herstal (în apropiere de Liege - n.r.) ne-au informat pe 26 octombrie despre interdicţia de a desfăşura reuniunea noastră de lansare pe teritoriul comunei. Am introdus un recurs care tocmai a fost respins de justiţia din Liege", se menţionează într-un comunicat al formaţiunii.

"Denunţăm cu forţă această decizie antidemocratică luată de o comună socialistă", adaugă textul semnat de o responsabilă a "Chez Nous", Patricia Potigny, fostă aleasă liberală în parlamentul regional din Valonia.

Mai multe figuri ale "Chez Nous" sunt membri ai Mişcării reformatoare (MR, liberali francofoni) care considerau linia partidului prea moderată.

Preşedintele mişcării, Jerome Munier, a trecut şi pe la Partidul popular, o formaţiune de extremă dreapta care a dispărut din peisajul politic valon după ce nu a obţinut niciun mandat la alegerile din 2019, lăsând liberă zona de extremă dreapta, potrivit Agerpres.ro.

Noul partid - creat sub formă de asociaţie în iunie - abordează teme clasice ale extremei drepte, precum imigraţia şi insecuritatea. El se prezintă drept un "partid de dreapta, conservator, identitar, populist".

În nordul neerlandofon, acest mesaj este apărat de Vlaams Belang, partid antiimigraţie care a realizat un progres în 2019 în parlamentul federal şi reprezintă 24% din electorat în Flandra, potrivit ultimului sondaj.

Preşedintele Vlaams Belang, Tom Van Grieken, urma să susţină şi el un discurs la evenimentul care a fost interzis.