Premium
A trecut o săptămână de când jurnalista Emilia Șercan făcea o nouă dezvăluire despre teza de doctorat a unui membru al cabinetului Cioloș. Comparând cele câteva sute de pagini, Șercan găsește același sistem copy-paste ca și în cazurile de plagiat Ponta și Oprea (vezi AICI).
De remarcat liniștea misterioasă care a cuprins presa și mediul academic la șapte zile după publicarea investigației de presă. Spre deosebire de cazurile Ponta și Oprea, când s-a declanșat o presiune publică uriașă asupra celor doi demnitari (cereri de demisie/demitere, acționare în judecată, demersuri ale unității de învățământ care a eliberat diploma în cazul lui Victor Ponta), astăzi asistăm la o tăcere suspectă.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului a reacționat relativ repede (la câteva ore) cerând un răgaz până la un verdict al Comisiei de Etică din subordinea Ministerului Educației (reacția lui Dan Suciu poate fi citită AICI). Însuși premierul Cioloș a fost interpelat într-o emisiune de televiziune despre scandalul declanșat în jurul membrului echipei sale, dar a încercat să temporizeze o decizie "Ştiţi toate reacţiile mele de până acum când a fost vorba despre situaţii de neclaritate. Să nu anticipăm. Eu nu vorbesc după ureche. Am cerut ministrului Educaţiei să facă un comitet de etică. Specialiştii să facă o analiză. Petre Tobă va fi convocat cât mai rapid. După ce aflu rezultatele, vă promit că vom discuta", a spus premierul Dacian Cioloş.
Ministrul Educației, Adrian Curaj, pare să fi fost solicitat de prim-ministru să îi prezinte o situație a reglementărilor în vigoare privind comisiile care analizează cazurile de plagiat la înalții demnitari (AICI).
Cercetătorii Ad Astra cer schimbare tuturor membrilor Comisiei de Etică înainte de a mai judeca orice caz de plagiat (AICI). De altfel, presa publică o listă cu numele și componența acestei Comisii de Etică, care a judecat în trecut plagiatul lui Victor Ponta și cel al lui Gabriel Oprea.
De remarcat faptul că situația lui Tobă are un element inedit de acțiune politică, spre deosebire de cea a iluștrilor săi predecesori. În cazul lui Victor Ponta singura soluție pentru îndepărtarea ”petei de imagine” era demisia acestuia din guvern sau o moțiune de cenzură în Parlament. USL, totuși, a tratat la vremea respectivă cazul ca fiind unul minor. Interesant că liberalii au introdus plagiatul abia în noul Cod de integritate propus spre dezbatere internă.
Gabriel Oprea ar fi putut fi demis de Victor Ponta, după dezvăluirile privind plagiatul, dar, evident, nimeni nu se aștepta la acest gest din partea celui care fusese acuzat de aceleași fapte.
În cazul lui Tobă, decizia îndepărtării din guvern stă în mâna 
noului prim-ministru Dacian Cioloș, față de care așteptările sunt cu mult mai mari decât în cazul lui Victor Ponta, el însuși implicat într-un caz de fraudă academică. Practic, Cioloș nu are nevoie de nicio constatare a unei comisii, deoarece plagiatul lui Petre Tobă este unul de duzină, care poate fi certificat ”chiar și de un copil de clasa a opta”, după cum remarca Gabriel Liiceanu, cu câteva zile în urmă (vezi AICI).
De ce tergiversează Cioloș o decizie în cazul Tobă?
Iată câteva ipoteze, unele vehiculate deja în spațiul public.
Tobă a fost agreat de toate partidele parlamentare în noul cabinet.
Câteva numiri în noul cabinet au fost validate de principalele forțe politice din Parlament. Este vorba de Ministerul Dezvoltării și Administrației (Vasile Dâncu) și Ministerul Internelor (Petre Tobă). Ambele ministere au un rol crucial în an electoral, primul, prin controlarea resurselor administrative, al doilea, prin organizarea alegerilor. Așadar Tobă a fost numele unanim acceptat de PSD, PNL și UNPR, fiind considerat un profesionist care aduce garanția echidistanței într-un an cu două rânduri de alegeri.
Cioloș încearcă să câștige timp pentru a găsi, împreună cu aceleași partide, un alt nume care să fie unanim agreat. Cu alte cuvinte, soarta lui Tobă e pecetluită, iar verdictul Comisiei de Etică este doar o modalitate de a obține un respiro.
Ipoteza pare a fi infirmată de o declarație ”în doi peri” făcută ieri de Liviu Dragnea, care ține să-i atragă atenția lui Cioloș să nu ia decizii pripite. Dragnea pare să sugereze că, indiferent de un verdict al comisiei, Tobă trebuie menținut.
Alina Gorghiu, PNL, pare a avea o poziție mai nuanțată, mai apropiată de cea exprimată de purtătorul de cuvânt al Guvernului. "Acuze se pot face foarte multe. Şi legate de integritate şi legate de partea etică. În schimb, reacţia primului ministru este cea pe care am apreciat-o. În câteva zile aflăm care este adevărul şi se va lua o decizie. În cazul în care rezultatul va fi că a fost palgiat, am înţeles că măsura este una singură, probabil înlocuirea din funcţie. Aştept să văd ce soluţie vor da cei care sunt abilitaţi să se pronunţe" a declarat Gorghiu.
Posibil, așadar, să nu existe în acest moment un consens între cele două partide mari asupra înlocuitorului lui Petre Tobă în funcția de Ministru de Interne.
O altă ipoteză vehiculată este aceea că Cioloș vrea să taie răul din rădăcină și nu să rezolve punctual un caz. Cum va face asta e încă greu de spus, dar știrea recentă că premierul i-a solicitat lui Adrian Curaj o documentare asupra procedurilor poate confirma o asemenea ipoteză.
E posibil ca Cioloș să se orienteze spre o soluție care să clarifice nu doar plagiatul lui Petre Tobă, dar și celelalte două spețe, trecute rușinos prin Comisia de Etică, cu un verdict neverosimil în raport cu probele prezentate public. De asemenea, soluția lui Cioloș ar putea să stopeze pe viitor asemenea subterfugii ale demnitarilor care au nevoie să-și păstreze titlurile de doctor obținute în mod fraudulos.
Există și ipoteze mai radicale care au mai degrabă legătură cu o mușamalizare a cazului Petre Tobă și asta din pricina instituției care a eliberat diploma de doctor, adică Universitatea de Apărare ”Carol I”. Mai multe lucrări de doctorat plagiate, coordonate de Gabriel Oprea, au fost descoperite în vara acestui an la instituții precum Academia de Poliție sau Academia Națională de Informații. Toate aceste instituții de învățământ superior par a avea legătură cu un sistem mai extins de ”cercetare științifică” care eliberează doctorate pe bandă rulantă în fiecare an, nu neapărat pe baza unor contribuții relevante, ci mai curând ca forme de înnobilare a unor oameni ai sistemului (vezi AICI un articol bine documentat de Sorin Ioniță).
Așadar, un verdict oficial de plagiat în cazul lui Petre Tobă ar avea o consecință mult mai dramatică decât îndepărtarea sa din guvernul Cioloș și anume aceea a deschiderii ”cutiei Pandorei” în privința tuturor doctoratelor validate de instituțiile militare de educație elitistă din România. Cumva Cioloș este constrâns de sistem să trimită lucrarea lui Tobă la Comisia de Etică, cea care ar urma să închidă definitiv un nou scandal legat de fraudele academice desfășurate la umbra marilor ”universități și academii” militare și, abia ca un efect colateral, să-l mențină în funcție pe actualul ministru.
Oricum ar fi, trimiterea lucrării lui Petre Tobă spre o analiză a Comisiei de Etică îi produce premierului Cioloș, dar și Ministrului Educației, Adrian Curaj, o mare problemă. Dacă verdictul îl va absolvi pe Tobă de vină, lui Cioloș îi va fi greu să acționeze politic și să-l demită, deși, evident, chiar și un asemenea verdict nu poate să anuleze ceea toți oamenii de bună credință au văzut deja cu ochii lor.
Dacă verdictul va confirma plagiatul, atunci se va deschide un adevărat puhoi de cereri și presiuni ale mediului academic din România. S-ar putea cere rejudecarea altor teze de doctorat, aflate exact în aceeași situație (cum ar fi cele ale lui Ponta și Gabriel Oprea), precum și analiza altor și altor lucrări de doctorat sub egida instituțiilor de învățământ superior cu specific militar.
Va fi capabil Cioloș să facă față unui asemenea cutremur care ar putea cuprinde mare parte din elita politică și militară a României?
