Pentru milioane de oameni care suferă de long COVID, dificultatea persistentă de respirație, ceața mentală și oboseala extremă rămân un mister frustrant. Totuși, un grup de microbiologi de top consideră că ar fi descoperit o explicație.
Vinovatul în unele cazuri de long COVID, sugerează ei, ar putea fi alte infecții care însoțesc SARS-CoV-2.
O analiză publicată în revista eLife de 17 experți, inclusiv cercetători de la Rutgers Health, susține că co-infecțiile dobândite înainte sau în timpul COVID ar putea face ca simptomele să persiste indefinit la mulți pacienți, conform news-medical.
„Acesta este un aspect al long COVID despre care nu se discută suficient”, a spus Maria Laura Gennaro, microbiolog la Rutgers New Jersey Medical School, care a condus Grupul de Lucru în Microbiologie pentru inițiativa NIH „Researching COVID to Enhance Recovery”, un studiu amplu dedicat long COVID.
Simptomele long COVID - care au afectat până la 400 de milioane de persoane la nivel global - variază de la tulburări ușoare până la dizabilități severe, afectând creierul, inima, plămânii și sistemul digestiv. Totuși, nu există tratamente dovedite, deoarece cauzele de bază rămân necunoscute.
Noua analiză sintetizează cercetările existente și opiniile experților pentru a susține o ipoteză puțin discutată: infecțiile dincolo de coronavirus pot juca un rol esențial.
Cea mai convingătoare dovadă implică virusul Epstein-Barr (EBV), agentul patogen care provoacă mononucleoza. Aproximativ 95% dintre adulți poartă EBV în stare latentă, de obicei fără simptome, până când o perturbare a sistemului imunitar - precum COVID - trezește virusul adormit.
Cercetătorii unui studiu timpuriu au descoperit că două treimi dintre persoanele cu long COVID prezentau semne ale unei activități recente a EBV, iar cei cu simptome mai numeroase aveau niveluri de anticorpi mai ridicate. Studii ulterioare au asociat reactivarea EBV cu manifestări tipice long COVID, precum oboseala și problemele cognitive.
Tuberculoza (TBC) este un alt potențial factor contribuitor. Aproximativ un sfert din populația lumii are TBC latent. Există dovezi că COVID poate diminua celulele imune care mențin TBC sub control, ceea ce poate declanșa reactivarea. Relația este bidirecțională: infecția cu TBC poate, la rândul ei, agrava evoluția COVID.
Momentul apariției co-infecțiilor este important, spun cercetătorii. Infecțiile anterioare COVID pot lăsa sistemul imunitar slăbit. Infecțiile din timpul bolii acute pot accentua leziunile tisulare. Infecțiile ulterioare se pot instala pe fondul unei disfuncții imune post-COVID. Autorii notează că 44 de țări au înregistrat creșteri de zece ori ale incidenței a cel puțin 13 boli infecțioase comparativ cu perioada pre-pandemică. Una dintre explicațiile invocate, numită „furt imunitar”, descrie vulnerabilitatea crescută la alte infecții după COVID acut.
Dacă co-infecțiile contribuie la long COVID, medicamente deja existente ar putea ajuta. Antibioticele și antiviralele ar putea fi reutilizate pentru a ținti infecțiile subiacente. Studiile clinice ar putea testa dacă tratarea anumitor co-infecții ameliorează simptomele.
Însă autorii recunosc limitele argumentului. Asocierile sunt plauzibile din punct de vedere biologic, dar rămân speculative. Nu a fost stabilită o relație de cauzalitate între nicio co-infecție și long COVID. Gennaro a explicat că demonstrerea ipotezei ar necesita studii epidemiologice de amploare și experimente pe animale, dar lipsa unor modele animale adecvate pentru long COVID complică această abordare.
Cercetătorii speră ca studiul lor să deschidă noi direcții de cercetare. Pentru milioanele de persoane care trăiesc cu long COVID, analiza nu oferă răspunsuri imediate, însă autorii sugerează că tratamentele eficiente ar putea necesita o privire dincolo de COVID însuși.
Comentează