Premium
Un mesaj de dezlipire a imaginii României în lume de cea a țiganilor a fost prezentat sâmbătă în Piața Universității la un miting de susținere a legii PRU privind revenirea la denumirea de țigani. Protestul a fost organizat de românii din afara granițelor ca expresie a dorinței de a nu mai fi confundați cu așa-numiții romi despre care organizatorii spun că în mod corect se numesc ”țigani”. La protest au participat mai mulți membri ai Partidului România Unită și președintele acestei formațiuni, deputatul Bogdan Diaconu.
Mesajul de pe una din pancartele de la protest a fost următorul: ”Romania not Gypsyland”. Potrivit unui comunicat oficial al Asociației Românilor din Suedia, organizația care a obținut autorizația pentru manifestație, ”unul dintre subiectele care ne privesc pe noi, ca români, sunt desele confuzii culturale cu etnia ”roma/ţigănească”. Astfel comunitatile româneşti au fost puse în faţa faptului împlinit de a constata că sunt subiectul unor dezbateri socio / culturale pe care nu le merită, acest fapt datorându-se confuziei mai sus amintite. Ştiri tendentioase despre tigani / romi au fost atribuite românilor, adesea asemenea ştiri având caracter negativ. În consecinţă, presa internaţională şi mai nou şi cea din România preferă să evite specificarea adevărului prin omiterea precizării adevăratei etnii a cetăţenilor din România care comit fapte reprobabile. Mai concret, ţiganii / romii sunt prezentaţi ca români. Astfel, dezinformarea, care este condamnabilă moral, nu este sesizată de către organele abilitate, perpetuându-se confuzia ca o normalitate, rezultatul fiind oficializarea tacită a confuziei culturale român-rom / ţigan, iar în cazul nostru specificarea etniei este importantă”.
În același comunicat emis cu ocazia manifestației de sâmbătă, asociația respectivă precizează că:
”- peste 30% dintre suedezi nu cunosc adevărata origine a ţiganilor;
- sondajul S.A.R. dovedeşte că peste 95% dintre români nu doresc această confuzie culturală;
- s-au adunat peste 10.000 semnături în diverse petiţii pentru schimbarea denumirii ce crează confuzie;
- presa internaţională prezinta deseori ştirile despre ţigani / romi ca ştiri despre români;
- România este criticata de multe ori pentru comportamentul unor cetaţeni de etnie ţigănească / roma;
- politicienii străini incrimineaza românii pentru faptele romilor / ţiganilor;
- exemplele pozitive ale ţiganilor şi românilor integraţi în societate nu sunt puse în lumină, ca exemplu;
- presa internaţională nu descrie pe larg contribuţia pozitivă a românilor în ţările de reşedinţă;
- presa românească şi străină interesată de ştiri senzationale caută doar exemplele negative de integrare;
- autorităţile române şi străine nu prezintă aportul pozitiv al României şi al românilor pentru integrarea ţiganilor în societate prin: şcolarizare, personal, voluntari, fonduri, materiale, asociaţii, orfelinate, case de copii, personal medical, etc.;
- emisiunile televiziunilor româneşti popularizează cultura decadentă în loc să prezinte emisiuni ce pot educa pozitiv tinerii de orice etnie şi să fie o punte pentru unele probleme sociale;
- media internaţională promovează forţat prin intermediul diferitelor asociaţii termenul ,,rom´´, confuzia culturală cu românii fiind astfel în creştere, exemplificăm: (romani, romanians, roma, Romania, rom );
- Åsa Romson, politician suedez, declară public ”romii sunt ţigani” ca o clarificare a identităţii lor;
- poporul român nu a fost chestionat în legătura cu un termen ce le-ar putea aduce atingere identităţii, decizia privind denumirea de ,,rom´´ în loc de ,,ţigan´´ din memorandumul de după revoluţie semnat de Petre Roman fiind o decizie pur politică, făcută la presiunea internaţională precum şi la presiunea lobby-lui ţigănesc;
- genericul concursului Eurovision pentru România este ”ROM”, în conditiile în care telespectatorii acestui eveniment muzical internaţional sunt de câteva zeci de milioane;
- institutele culturale promovează diversitatea culturală din România, totuşi nu sesizeaza aşa cum ar trebui, alături de ambasade, declaraţiile unor politicieni sau jurnalişti în ceea ce priveşte diferenţele culturale dintre români şi ţigani;
- instituţiile şi asociaţiile specializate pe antidiscriminare nu iau în considerare faptele discriminatorii la adresa românilor, atât din ţară cât şi din străinătate;
- mulţi români au un tratament discriminatoriu în ţările din vest datorită confuziei culturale;
- presa nu discută modul cum ţiganii au un tratament preferenţial, ca de exemplu la înscrierea la facultate;
- termenul ”ţigan” este un termen istoric şi ca atare mulţi ţigani doresc pe drept păstrarea termenului istoric ce-i identifică”.
