Premium
Hotnews:
Congresul UDMR se va desfasura, vineri si sambata, la Cluj, sub sloganul Újratervezés, adica reproiectare sau resetare. Ce ar putea inseamna aceasta resetare din moment ce pentru functia de presedinte al UDMR candideaza doar Kelemen Hunor, actualul lider al Uniunii?O prima resetare s-a produs deja: Uniunea s-a radicalizat, preluand nu doar discursul autonomist, ci a lansat, in septembrie 2014, cand era inca la guvernare alaturi de PSD, un proiect radical de autonomie... Apoi, marea resetarea a UDMR a insemnat trecerea in opozitie, decisa de Consiliul Reprezentantilor Unionali pe data de 13 decembrie 2014... Decizia iesirii de la guvernare n-a insemnat totusi si ruperea de PSD. Aici s-a produs inca o mare resetare, de aceasta data intre UDMR si propriul electorat. Initial, decizia politica exprimata de liderii Uniunii a fost sa-l sustina pe Victor Ponta, candidatul PSD la prezidentiale, recomanand neutralitate in turul doi. Chiar si asa, electoratul maghiar a votat masiv pentru Klaus Iohannis, in ciuda indemnurilor formulate de politicienii maghiari. A fost o ruptura semnificativa intre elita politica maghiara reprezentata de UDMR si alegatorii sai... Resetarea UDMR ar trebui sa insemne cu prioritate recuperarea electoratului. In primii patru ani de mandat, Klemen Hunor n-a stralucit ca lider, dar a reusit sa impace mai toate curentele din cadrul Uniunii. Acuzatiile de coruptie la adresa unor lideri maghiari si cantonarea in problema autonomiei - importanta mai ales pentru maghiarii din Tinutul Secuiesc, care reprezinta doar un sfert din numarul total al maghiarilor din Romania - a indepartat UDMR de publicul tanar... Kelemen Hunor va fi confirmat pentru inca patru ani in functia de presedinte, dar va avea la dipozitie mai putin de doi ani pana la urmatoarele alegeri parlamentare. Obiectivul sau ar trebuie sa fie ridicarea UDMR din marja de 5% inapoi catre 7% pentru recredibiliza Uniunea in ochii propriului electorat. In acest interval, liderii maghiari din interiorul si din afara tarii vor continua sa preseze pentru o regandire a relatiei UDMR cu statul roman si cu partidele romanesti pentru a obtine un model de autonomie, chiar daca aceasta tema nu va figura, probabil, foarte sus sau chiar deloc pe agenda oficiala a congresului de maine.
Digi24:
Visul aleșilor de a avea pensii specială este „o fugă înainte”, este de părere Emil Hurezeanu. „Au fost foarte prost inspirați parlamentarii ca înainte de a cere o dezbatere în profunzime prin schimbarea Constituției, a rolului lor, a atribuțiilor lor, a felului cum sunt selectați și a coeficientului de reprezentativitate pe care îl au în mod real, și pe care nu îl au în mod efectiv. Au cerut pensii. Să știți că pensii speciale sunt și în Germania. La Parlamentul European dacă ești două mandate ai 5.000 de euro. Oamenii ăștia n-au avut salarii prea mari? Am impresia că mulți dintre ei stau acolo de trei mandate, și ăștia vor avea pensia cea mai mare, nu ca să servească poporul, ci ca să se afle la locul potrivit în momentul potrivit, pentru jucarea intereselor. Cine face această dezbatere? Se schimbă votul uninominal, atribuțiile parlamentarului trebuie să se schimbe, jocul foarte complicat între instituțiile statului trebuie reglementat altfel. Și așa mai departe”, spune Emil Hurezeanu. „Oamenii ăștia trebuie să facă o comparație cu ce fac alte parlamente. Nimeni nu o să spună că românii trebuie plătiți cu 24.000 de euro, cât are un parlamentar italian. În Germania și Franța nu are nimeni sub 8.000 de euro în parlamentele lor, dar sunt alte țări. Dar și eficiența lor e diferită. Politicienii care au majorități trebuie să folosească momentul să facă politică. Politica trebuie făcută în România pentru clarificări, pentru progres, pentru mai puțină corupție, pentru mai multe autostrăzi, pentru școli mai bune. Asta este politica. Cum de nu simt parlamentarii care sunt prezumați cu cea mai mică credibilitate, ca la o săptămână după ce fac jocul ăsta, agravează foarte mult situația funcționării forumului principal al democrației. În cel mai bun caz e o lipsă de simț al oportunității politice. Care sunt prioritățile lor?”, a spus jurnalistul.
Ziarul Financiar:
