Premium
Pe fondul îngrijorării crescânde cu privire la situația de securitate din Moldova, atât ambasadorul națiunii pro-occidentale în Statele Unite, cât și reprezentanții guvernului separatist din Transnistria, aliniat la Rusia, au declarat pentru Newsweek că amenințările s-au intensificat de la izbucnirea războiului de peste graniță din Ucraina.
Temerile de tulburări s-au amplificat în ultimele săptămâni, Moldova confruntându-se cu o serie de probleme care se suprapun, între care creșterea costurilor energiei, cauzată de sancțiunile occidentale împotriva Rusiei, zvonurile despre un presupus complot al Kremlinului pentru a destabiliza guvernul președintei Maia Sandu și protestele de stradă în curs împotriva administrației (Maiei) Sandu.
Marți, compania ungară Wizz Air a anunțat că suspendă zborurile către Moldova din cauza riscurilor cu privire (la siguranţa) spaţiului aerian, la mai puțin de o lună după ce s-a spus că o rachetă rusească a survolat spațiul aerian al țării. Acum, una dintre cele mai sărace țări ale Europei, care nu are ieșire la mare, situată între România membră a NATO și Ucraina distrusă de război, este în defensivă.
Vorbind pentru Newsweek, ambasadorul Republicii Moldova în SUA, Viorel Ursu, a spus că „Guvernul Republicii Moldova, ca orice alt guvern responsabil, a evaluat și a abordat în mod constant întregul spectru de amenințări la adresa securității populației sale”.
„Spectrul amenințărilor s-a extins și s-a intensificat, într-adevăr, de la lansarea agresiunii ruse împotriva Ucrainei”, a spus Ursu. „Ca urmare, guvernul a luat măsuri pentru a reduce riscurile pentru populația sa, inclusiv prin diversificarea surselor de aprovizionare cu energie, limitarea daunelor cauzate de dezinformare și consolidarea securității cibernetice”.
El a subliniat, totuși, că „nu vedem deocamdată un risc crescut de acțiuni militare în imediata apropiere a granițelor noastre”.
Dar preocupări de securitate au fost exprimate și în Transnistria, cunoscută ca Pridnestrovie în rusă, o entitate statală separatistă nerecunoscută la nivel internațional, numită formal Republica Moldovenească Nistreană. Regiunea separatistă, care încă afișează secera și ciocanul din era sovietică pe drapelul său, găzduiește până la 1.500 de soldați ruși și se întinde de-a lungul graniței Moldovei cu Ucraina.
Serviciul de presă al Ministerului de Externe transnistrean a declarat pentru Newsweek că „situația din jurul Republicii Moldovești Nistrene rămâne într-adevăr dificilă”.
„Observăm o intensificare a metodelor hibride de luptă împotriva Transnistriei”, a spus ministerul, „inclusiv prin difuzarea de informații și prin operațiuni psihologice care vizează alimentarea intenționată a tensiunii”.
Până acum, a spus ministerul, această „creștere a tensiunilor” rămâne „în cadrul presiunii politice și informațional-psihologice”, deși „speculațiile despre stocurile rusești de arme din satul Kolbasna (Cobasna) și despre contingentul militar rus din Transnistria fac parte și ele din această presiune”.
Acest sat, numit și Cobasna, găzduiește ceea ce de mult timp a fost numit cel mai mare depozit de muniții din toată Europa de Est. Este una dintre multele zone din regiune în care persistă consecințele tensiunilor prăbușirii Uniunii Sovietice de acum mai bine de trei decenii.
În timp ce Moldova s-a distanțat de Rusia în ultimii ani ai URSS și s-a apropiat de România vecină, Transnistria a căutat să-și păstreze legăturile sovietice și și-a declarat independența în 1990. Pe măsură ce tensiunile cu rădăcini etnice, ideologice și naționaliste mocneau, a izbucnit un conflict care a ucis în cele din urmă sute de oameni de ambele părți, în decurs de aproape doi ani.
Războiul, în care unii ruși și ucraineni au luptat alături de forțele transnistrene, iar România a susținut armata moldoveană, a avut ca rezultat un proces de pace deschis, fără o soluție politică durabilă. Moldova și-a câștigat independența recunoscută internațional în 1992, iar Transnistria a rămas o entitate statală (separatistă) de facto, deși nu există o recunoaștere internațională a acesteia.
Între timp, până la 1.500 de militari ruși de menținere a păcii rămân în Transnistria în subordinea Comisiei mixte de control trilaterale și a Grupului Operațional al Forțelor Ruse. Deși Moldova a evitat până acum să caute aderarea la NATO, la fel ca Georgia și Ucraina, care găzduiesc și ele entități statale separatiste aliniate la Rusia, președinta Sandu a urmărit o aliniere mai mare cu Occidentul, în încercarea de a adera la Uniunea Europeană, și a cerut retragerea contingentului rus din Transnistria.
Aceste forțe ruse nu au jucat niciun rol evident în conflictul din Ucraina, dar au apărut îngrijorări că acest lucru s-ar putea schimba, întrucât Ministerul rus al Apărării a susținut săptămâna trecută că Ucraina ar plănui o „operațiune armată sub steag fals” în Transnistria. Ministerul a afirmat că „este pregătit să răspundă oricăror schimbări” în situația din teren.
Moldova, însă, a respins acuzația privind planificarea unui complot ucrainean.
„Afirmațiile autorităților ruse cu privire la provocări ucrainene în regiunea transnistreană sunt false”, a declarat Ursu pentru Newsweek. „Situația în regiunea de est a Moldovei rămâne stabilă”.
Reprezentantul Republicii Moldova a mai afirmat că guvernul său „rămâne pe deplin angajat în soluționarea pașnică a conflictului transnistrean și a cerut de mulți ani retragerea completă a trupelor și munițiilor ruse”, inclusiv cu intermedierea Națiunilor Unite și a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).
La rândul său, Ministerul de Externe transnistrean a apărat rolul trupelor ruse prezente pe teritoriul controlat de Transnistria.
„Subliniem că militarii ruși din Republica Moldovească Nistreană nu prezintă niciun pericol pentru Ucraina și rămân aici doar în cadrul misiunii de menținere a păcii pe Nistru”, a declarat ministerul pentru Newsweek. „În plus, reprezentanții autorizați ai Ucrainei participă în mod regulat la reuniunile săptămânale ale Comisiei mixte de control, un organism decizional al operațiunii de menținere a păcii”.
„Ei chiar înțeleg rolul stabilizator al acestui mecanism care asigură pacea pe Nistru”, a adăugat ministerul.
Ministerul de Externe transnistrean a afirmat că „eficacitatea unică a actualului mecanism de menținere a păcii, a cărui istorie de peste treizeci de ani nu a înregistrat nicio confruntare armată între părți sau vreo pierdere de vieți omenești, ne oferă toate motivele pentru a-l considera o garanție de încredere de pace și securitate”.
Ministerul a susținut că „această poziție este împărtășită nu doar de populația transnistreană, ci și de populația Moldovei”.
Cu toate acestea, ministerul a luat act de criticile formulate atât de oficialii moldoveni, cât și de cei ucraineni cu privire la posibila amenințare reprezentată de Transnistria. Asemenea declarații, a spus ministerul, „sunt în mod evident de natură manipulatoare și au ca scop provocarea de instabilitate și anxietate în societatea noastră”.
Însă Ministerul de Externe din Transnistria a invocat, de asemenea, evoluții din viața reală care ar putea servi la intensificarea tensiunilor în ceea ce a fost considerat mult timp un conflict înghețat din Războiul Rece.
„În același timp, a existat o creștere a prezenței militare ucrainene, precum și lucrări de inginerie și fortificații la granița dintre Traansnitria și Ucraina”, a spus ministerul, „care nu pot decât să deranjeze populația transnistreană dornică de pace”.
Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, a refuzat să abordeze în mod direct întrebările cu privire la rapoartele despre o consolidare a armatei ucrainene în apropierea Transnistriei, dar a declarat reporterilor, în timpul unei conferințe de presă marți, că oficialii de la Washington „sprijină rolul critic al misiunii OSCE în Moldova în avansarea procesului de reglementare în Transnistria, iar în cele din urmă Chișinăului și Tiraspolului le revine sarcina de a identifica o soluție politică adecvată care să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova, cu un statut special pentru Transnistria”.
La fel ca omologii lor moldoveni, oficialii ucraineni au negat orice plan al Kievului de a ataca Transnistria, unde ucraineana a fost stabilită ca una dintre cele trei limbi oficiale, alături de limba rusă și de cea moldovenească (?!!!), care are legături strânse cu limba română.
Newsweek a contactat Forțele Armate ucrainene și Ministerul de Externe ucrainean pentru comentarii.
Atât datorită geografiei, cât și istoriei culturale, Moldova și regiunea transnistreană au fost afectate de conflictul din Ucraina și în alte moduri.
Aproape o treime din jumătatea de milion de locuitori ai regiunii fiind etnici ucraineni, Transnistria a primit până la 68.000 de cetățeni ucraineni pe parcursul conflictului din vecinătate, din care 20.000 au rămas, potrivit cifrelor oficiale. De asemenea, ONU numără peste 750.000 de refugiați din Ucraina care au fugit în Moldova, din care aproximativ 100.000 au rămânas în țara cu aproximativ 2,6 milioane de locuitori.
Atât Chișinănul, cât și Tiraspolul au oferit servicii refugiaților, inclusiv dreptul la educație.
„Încă din prima zi a conflictului ruso-ucrainean, Transnistria a adoptat o atitudine consecventă pentru pace”, a spus ministerul, „făcând toate eforturile pentru a menține pacea și stabilitatea”.
Ca atare, a adăugat ministerul, „nu există niciun motiv să considerăm Transnistria o amenințare la adresa nimănui sau să folosim o retorică dură”.
„Suntem pentru soluționarea oricăror dispute și contradicții la masa negocierilor și ne angajăm la un dialog pașnic atât cu Republica Moldova, cât și cu Ucraina, precum și cu alți parteneri internaționali”, a precizat ministerul. „Suntem încrezători că toate statele din regiune și comunitatea mondială în ansamblu vor avea numai de beneficiat de pacea și liniștea păstrate în Transnistria”.
Totuși, acte violente au apărut deja în statul separatist, altfel liniștit, în urma războiului Rusiei în Ucraina, inclusiv în apropierea depozitului de arme de la Cobasna, despre care experții au avertizat de multă vreme că ar putea duce la o explozie devastatoare dacă ar fi detonat.
La sfârșitul lunii aprilie a anului trecut, la doar două luni de la începutul conflictului, o serie de explozii a zguduit clădirea Ministerului Securității Statului din Tiraspol, urmând un presupus atac cu drone împotriva aeroportului din Tiraspol, explozii suplimentare la emițătorul Grigoriopol din Maiac și un alt presupus atac cu drone împotriva satului Cobasna. La începutul lunii mai, pe un fost aeroport din Vărăncău au fost raportate mai multe explozii și, de asemenea, potențiale atacuri cu drone.
Aceste atacuri, care rămân nerevendicate, au stârnit speculații că vreunul dintre beligeranții din conflictul Rusia-Ucraina ar fi încercat să atragă Transnistria în război.
„Transnistria se confruntă cu riscuri sporite de securitate încă de anul trecut, când în aprilie-mai au fost organizate atacuri teroriste pe teritoriul republicii”, a declarat Ministerul de Externe transnistrean. „Atunci, autoritățile transnistrene au luat o serie de măsuri pentru a proteja populația, mai întâi prin introducerea unui cod roșu și apoi galben de amenințare teroristă, care este și astăzi în vigoare”.
Pe fondul acestor amenințări și a altor evenimente recente din jurul micii regiuni separatiste de la granița celui mai mare război al Europei din ultimele decenii, Ministerul Apărării transnistrean a lansat o serie de exerciții de trei luni, începând de miercuri.
„În ceea ce privește posibilele provocări și alte acțiuni agresive împotriva Transnistriei pașnice”, a declarat Ministerul de Externe transnistrean pentru Newsweek, „nu ne dorim niciun scenariu negativ în evoluția situației – dar, cu siguranță, statul nostru, împreună cu forțele armate, va face tot ce este necesar pentru a-și proteja cetățenii”.
