Premium
Un ansamblu statuar care îi reprezintă pe Monica Lovinescu şi Virgil Ierunca, înveşmântaţi în drapelul libertăţii, înfruntând un copac al harpiilor - turnători, agresori, urmăritori - care le-au marcat destinul, a fost inaugurat, duminică, în cartierul Cotroceni. Muzicianul Tudor Chirilă a reacţionat, duminică, la inaugurarea monumentului dedicat Monicăi Lovinescu şi Virgil Ierunca, când ministrul Culturii, Raluca Turcan a luat cuvântul. El a considerat că demnitarul reprezintă "şleahta moştenitoare a comunismului" şi că prezenţa sa este "inadecvată" în acest context, potrivit news.ro.
Anul dedicat împlinirii a 100 de ani de la naşterea Monicăi Lovinescu s-a încheiat duminică, cu inaugurarea acestei scene de Război Rece, realizată de sculptorul Virgil Scripcariu, la intersecţia străzilor dr. Herescu, dr. Romniceanu şi dr. Drăghiescu. Bronzul statuilor are ceva din gravitatea vocilor lor de radio şi din tăria lor de caracter. Din copac ai impresia că se aud, şuşotite, ordine de suprimare.
Au vorbit la eveniment Gabriel Liiceanu, sculptorul Virgil Scripcariu şi prof. de artă monumentală Ioana Beldiman.
"Vorbind câteva decenii la Europa Liberă, Monica Lovinescu şi Virgil Ierunca au pătruns în constelaţia noastră umană mai întâi ca voci. Ei deveniseră o funcţie. Erau răzbunarea părţii noastre care nu mai ajungea să se rostească. Ce cuplu formidabil au alcătuit ei cu noi. Istoria ne transformase în infirmi ai expresiei. Ei ne înapoiau darul cuvintelor. Ce terapie formidabilă a însemnat pentru noi prestaţia lor! Să am curajul să întreb ce am fi fost fără ei? N-a venit oare momentul? Măcar acum, la centenarul naşterii Monicăi Lovinescu, să ne aducem aminte cât de mult le datorăm celor doi şi cât de puţin le-am onorat memoria", a spus Gabriel Liiceanu.
"Înainte de 1990, au vorbit ei, în timp ce noi tăceam şi înghiţeam pe nemestecate cuvinte prostituate şi minciuni. Ploua cu ele peste noi, de dimineaţa şi până seara iar noi, singuri, nu le puteam opune nimic. Noi vorbeam în şoaptă, ei răspicat şi plăteau, din când în când, curajul lor, doi oameni împotriva unei Securităţi de 14.000 de angajaţi, cu câte un atentat la viaţa lor sau doar cu recomandarea lui Ceauşescu, făcută expres celor din jurul său, ca pedeapsa să fie doar smulgerea "limbii spurcate" a Monicăi. Acum ei tac în discreţia morţii lor şi a venit rândul nostru să vorbim. Şi astăzi vom vorbi prin acest monument de for public", a mai spus Liiceanu.
Fundaţia Humanitas a donat ansamblul statuar oraşului Bucureşti. La eveniment au fost prezenţi ministrul Culturii, Raluca Turcan, şi primarul municipiului Bucureşti, Nicuşor Dan.
"De ce este important acest gest? E important acest gest pentru că istoria e importantă. E important ca fiecare dintre noi şi, mai ales, tânăra generaţie să înţeleagă ce a însemnat regimul comunist şi să înţeleagă că libertatea nu este de la sine înţeleasă, ceea ce multora li se pare. E important, de asemenea, pentru că avem un exemplu de oameni care au pus un crez, o idee, mai presus de viaţa lor. E o chestiune foarte actuală, dacă ne gândim la războiul din Ucraina. Cred că e o întrebare pe care şi-o pune Occidentul în ansamblul lui. Am fi în stare?", a spus primarul general Nicuşor Dan.
"Sunt din generaţia care a crescut cu Europa Liberă, iar una dintre amintirile cele mai vii ale copilăriei mele este o masă în familie, în preajma sărbătorilor, când liniştea tuturor celor prezenţi a făcut loc unei singure voci. Era vocea Monicăi Lovinescu şi nu mai era nevoie de nimic altceva. Pentru mulţi dintre noi şi pentru părinţii noştri, atunci, singura undă purtătoare de speranţă şi creatoare de solidaritate era Europa Liberă cu vocile ei emblematice. Avem de astăzi, graţie sculptorului Virgil Scripcariu şi Fundaţiei Humanitas, un reper Lovinescu - Ierunca în Bucureşti. Este un pas important în demersul nostru de a împărtăşi tinerelor generaţii povestea celor care şi-au dedicat viaţa şi întreaga carieră poporului român şi luptei pentru libertate, fără teamă şi fără niciun regret. Pentru ca tinerii de acum să poată trece puntea de la simpla rostire a cuvântului „comunism” la înţelegerea a ceea ce a însemnat comunismul pentru poporul român, avem datoria de a vorbi despre Monica Lovinescu şi despre Virgil Ierunca şi despre toţi cei care i-au întovărăşit, din exil, în această misiune asumată", a spus Raluca Turcan.
Ioana Beldiman: "Avem în faţă un ansamblu de plastică monumentală destinat publicului şi oraşului. Elementelor sculpturale figurative, definitorii pentru monument, perosnajele şi pomul cu stihii, artistul le adaugă geometria de o frustă frumuseţe a prismei din beton aparent, banca ce invită la meditaţie asupra istoriei şi eticii, asupra menirii artei. Fiecare dintre elementele acestei compoziţii este purtător de simbol şi participant la construcţia de idei a întregului. Sunt greu de trecut în revistă nenumăratele alianţe pe care artistul le concepe, între forma sculptată şi semnificaţia simbolică a acesteia".
"Statuia Monicăi Lovinescu ne înfăţişează un personaj cu chip de statuie greacă, chip reunind frumuseţea datelor naturale. Este reprezentată în picioare, în contrapost, graţioasă şi fragilă în feminitatea ei fizică, adresându-se publicului prin gestul oratoric al mâinii drepte ridicate, cu degetele răsfirate. Este postura ei de voce a exilului în care s-a situat decenii de-a rândul vorbind despre literatura română şi despre conştiinţe", consideră Ioana Beldiman.
Statuia reprezentându-l pe Virgil Ierunca, "verticală, stabilă", "este percepută ca zonă de sprijin, de calm şi echilibru ce i-a fost mereu alături". Un văl, "simbol al nobelţei personajelor", "din oţel inoxidabil cu scăpărări de argint şi fineţuri de maramă de borangic" înfăşoară cuplul.
Potrivit artistului, monumentul Lovinescu-Ierunca a trecut prin nenumărate stadii de modelaj în atelierul de la Piscu. "Ştiam că-i voi înveli în mantia de metal dar i-am construit parcurgând toate etapele cuvenite studiului clasic". El a pledat pentru mai multe monumente de for public în Bucureşti. "Cred că printr-un parteneriat public-privat ar putea să apară multe piaţete de tipul acesta care să vorbească despre arta secolului nostru şi să nu avem permanent gândul să plecăm din ţară, mă refer la artişti, ca să depăşim un plafon care este foarte jos", a spus Scripcariu la eveniment.
