Prima încercare a partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) de a-şi testa forţele în cadrul noului parlament naţional a eşuat marţi, după ce moţiunea partidului a fost respinsă cu o largă majoritate, informează dpa. AfD a devenit primul partid de extremă dreapta care a intrat în Bundestag după cel de-Al Doilea Război Mondial, obţinând 12,6% din voturi în timpul alegerilor naţionale de luna trecută, ceea ce face posibile reuniuni agitate în cadrul unui parlament în mod obişnuit liniştit.
Conform tradiţiei, discursul de deschidere a sesiunii urma să fie rostit de către decanul de vârstă din rândul parlamentarilor, care acum ar fi fost deputatul extremei drepte, Wolfgang von Gottfried, în vârstă de 77 de ani, cel care a calificat Holocaustul drept un 'mit', notează AFP. Dar pentru ca el să nu ajungă decan, Bundestagul a schimbat regulile, astfel că decan nu mai este considerat deputatul cel mai în vârstă, ci acela care a activat cel mai mult timp în legislativ. Prin urmare, decan a ajuns Hermann-Otto Solms, în vârstă de 76 de ani şi membru al Partidului Liber-Democrat, formaţiune susţinătoare a mediului de afaceri.
La câteva minute după deschiderea noii sesiuni, celelalte blocuri politice au respins moţiunea AfD ce se opunea prezidării dezbaterilor de marţi de către Otto Solms. Solms, în vârstă de 76 de ani, a declarat în faţa parlamentarilor că aceştia se confruntă cu o nouă provocare, cauzată de lipsa de încredere pe care o au jumătate dintre cetăţenii ţării faţă de liderii politici.
În timpul reuniunii de marţi a celei de-a 709-a legislaturi - în prezent cel mai mare parlament democratic din lume - ministrul de finanţe aflat la sfârşit de mandat, Wolfgang Schaeuble, urma să fie ales noul preşedinte al Bundestagului. La 75 de ani ai săi, Schaeuble este parlamentarul cu cel mai lung stagiu din Germania, fiind ales pentru prima dată în parlament în 1972. Schaeuble va avea nevoie de întreaga sa autoritate politică pentru a ţine în frâu noul parlament, care include şase facţiuni, un număr record.
Unul dintre cele mai cruciale voturi din prima sesiune va fi cel pentru funcţia de vicepreşedinte al parlamentului. Partidul Social-Democrat (SPD) de centru-stânga, care s-a retras pentru prima dată în ultimii patru ani în opoziţie, intenţionează să numească mai mulţi candidaţi, printre care fostul lider al grupului parlamentar Thomas Oppermann şi fostul ministru al sănătăţii Ulla Schmidt.
AfD, care are mai mult de 90 de locuri în noua legislatură, l-a înaintat de Albrecht Glaser pentru funcţia de vicepreşedinte. Glaser a fost în trecut ţinta criticilor pentru afirmaţiile sale controversate cu privire la islam. Lidera AfD din parlament, Alice Weidel, a declarat postului public german de televiziune înainte de reuniunea din Bundestag că partidul anti-imigraţie îl va suspine pe Glaser ca şi candidat pentru această funcţie. Şi aceasta chiar dacă fiecare dintre celelalte cinci blocuri politice din Bundestag a anunţat că va vota împotriva lui.
Fosta preşedintă a Consiliului Central German al Evreilor, Charlotte Knobloch, şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu intrarea AfD în parlament. 'Este o lovitură devastatoare în istoria parlamentului. Sunt îngrijorată în legătură cu democraţia şi ţara noastră', a declarat Knobloch pentru cotidianul Nordwest-Zeitung. Demonstranţi au organizat de asemenea un miting în faţa sediului parlamentului german, pentru a protesta împotriva accederii AfD în legislativ. Mitingul survine în condiţiile în care organizatorii săi susţin că circa 12.000 de oameni au ieşit duminică pe străzile din Berlin, pentru a protesta împotriva prezenţei AfD în Bundestag, atenţionând că acest lucru i-ar putea furniza partidului de extremă dreapta o platformă pentru a-şi promova vederile rasiste şi xenofobe.
Noua sesiune parlamentară a fost convocată în timp ce cancelarul federal german Angela Merkel încearcă să formeze împreună cu alte partide o nouă coaliţie care să conducă în următorii patru ani cea mai mare economie a Europei, conform Agerpres. Uniunea Creştin-Democrată (CDU) a Angelei Merkel şi aliatul său din Bavaria, Uniunea Social-Creştină, încearcă să formeze o coaliţie fără precedent cu Verzii şi Democraţii Liberi pro-afaceri.
Comentează