Va dura un deceniu pentru a transforma Grecia într-un exportator de energie verde în nordul Europei, potrivit jucătorilor din industria energiei eoliene. Și asta, cu condiția ca mixul nostru energetic să se schimbe, ca participarea energiei eoliene să crească astfel încât producția verde să fie 24 de ore și să renunțăm la scenariul business as usual, adică cel care vrea să producă electricitate ieftină doar la prânz, scrie energypress.gr.
Aceasta este concluzia la care au ajuns operatorii pieței eoliene și SRE, comentând narațiunea conform căreia Grecia poate exporta volume de energie verde în Germania, profitând de însorirea mare și de potențialul bogat în fotovoltaic. Este o recunoaștere comună a oamenilor nu numai în spațiu, ci și mai larg în SRE, că, în stadiul actual, Grecia nu este competitivă pentru a exporta energie electrică.
„În următorii ani, proiectul de a vinde energie verde la amiază vecinilor noștri va fi ca și cum am încerca să vindem cuburi de gheață eschimoșilor”, a declarat președintele ELETAEN, Panagiotis Ladakakos, în cadrul conferinței de presă de ieri despre noul peisaj în SRE și provocări în industria eoliană. Acest exercițiu trebuie făcut cu mult mai multă atenție și trebuie să ajungem la punctul de a produce un produs competitiv, în momentul în care cumpărătorii noștri de mâine au nevoie de el, adică seara, prin adăugarea mai multor parcuri eoliene, și nu doar la prânz, când toți acum produc energie solară din fotovoltaică.
Nu există o "baghetă magică"
„Este o greșeală să credem că mâine putem deveni exportatori de energie verde. Acest lucru nu se poate face cu o baghetă magică, proiectul este o afacere de 10 ani, necesită schimbarea mixului nostru energetic, devenind mai competitivi și, în general, abandonarea scenariului de business ca de obicei”, a declarat directorul general al ELETAEN, Panagiotis Papastamatiou.
În practică, ceea ce spun operatorii SRE este că, cu mixul energetic existent, Grecia nu poate concura cu prețurile ieftine, tot din cauza parcurilor eoliene offshore din Marea Nordului, pe piața germană, țară către care aspirăm să vindem energie verde, nici a nordului european în general.
Și asta pentru că chiar și atunci când avem prețuri angro la electricitate zero sau negative, suntem totuși mult mai scumpi decât piețele nord-europene. Interesant este că de la începutul lunii ianuarie și până la mijlocul lunii iunie, Germania a avut 239 de ore de lumină cu valori negative sau zero, față de doar 29 în Grecia. La noi, prețul maxim negativ en-gros a ajuns la -1,02 euro/MWh, când în Germania a depășit -135 euro/MWh.
La ora 2:00 după-amiaza zilei de 14 aprilie, unde la noi contorul a indicat zero, în Germania scria -60 de euro. La 15:00, pe 1 mai, prețul de gros grecesc era din nou zero, dar cel
german -120,7 euro/MWh. Vârful a fost la prânz duminică, 12 mai (15:00), când prețul en-gros în Grecia era în jur de 10 euro, dar în Germania „a lovit” -135 euro/MWh.
Aceste comparații evidențiază importanța mixului energetic. În Germania domină parcurile eoliene offshore din Marea Nordului, cu un factor de capacitate de 40%-50%, capabile să producă energie în mod continuu timp de peste 4.000 de ore pe an, în timp ce în Grecia domină fotovoltaica.
„Cela care va judeca dacă Grecia va reuși să devină exportator de energie verde sunt piețele, nimeni altcineva. Iar când statul repetă că vom deveni exportatori, asta înseamnă că din multitudinea de proiecte de pe masă trebuie alese cele mai bune pentru a fi competitive”, a spus domnul Papastamatiou, subliniind cât de critic este rolul mixului în cazul lui tranziție verde.
„Tocmai din acest motiv trebuie pusă o frână temporară la fotovoltaic cel puțin până în 2030 și trebuie călcat gazul pe turbinele eoliene”, a adăugat domnul Ladakakos, care a subliniat necesitatea ca noul ESEK să schimbe raportul dintre cele două cele mai mari tehnologii verzi răspândite. Potrivit proiectului pe care l-am trimis în decembrie anul trecut Comisiei, ținta pentru 2030 includea fotovoltaica cu o capacitate instalată de 13 GW și parcuri eoliene de 9 - 9,5 GW. Din informații se precizează că în textul întocmit de KOPE, raportul se poate modifica.
Un mix mult mai echilibrat
La rândul său, directorul general al ESIAPE, Savvas Seimanidis, a subliniat că într-un studiu anterior al ESIAPE s-a vorbit de un mix mult mai echilibrat, cu 45% eolian și 55% fotovoltaic, nu așa cum se întâmplă astăzi.
Jucătorii de pe piață, nu doar vântul, sunt de acord că noul peisaj al prețurilor negative la energie electrică din Europa schimbă jocul. Și face planificarea mai complexă, chiar dacă dificultățile și costurile unei interconexiuni electrice, prin Adriatică, în valoare de peste 8 miliarde de euro sunt depășite.
Prin urmare, spun ei, este potrivită o analiză mai atentă a piețelor și o tragere a unor concluzii mai sigure cu privire la beneficiile la care economia greacă le-ar putea aștepta mai larg în acest peisaj complet nou, mai ales când peste tot în UE se rescriu mai multe capitole din povestea RES.
Comentează