Premium
De-a lungul secolelor, omenirea a evoluat de la simplul troc la utilizarea banilor pentru schimbul de bunuri și servicii. Monedele au fost mărturii ale acestei transformări, suferind schimbări de valoare, mod de fabricare și materiale utilizate de-a lungul timpului.
Partea curioasă este că cele mai multe dintre ele au avut o formă circulară. V-ați întrebat vreodată de ce oamenii au avut mereu de-a face cu monede de această formă?
Monedele au fost concepute și produse pentru prima dată de grecii din Ionia, conduși de regele de atunci al Lidiei. Inițial, a fost folosit un aliaj natural: electrum-ul. Totuși, primul sistem monetar este atribuit lui Croesus, regele Lidiei, în jurul anului 560 î.H. Acesta era un sistem de forjare „bimetalic”, în care monedele erau realizate nu numai din electrum (un aliaj natural de aur și argint), ci și din argint și aur.
Se foloseau două matrițe de bronz sau de oțel pe care se ciopleau semnele sau imaginile care urmau să fie gravate pe monede. O bucată de metal era apoi plasată între cele două matrițe.
Cele două matrițe erau prinse împreună pentru a împiedica alunecarea lor. Apoi, un ciocan lovea matrița de sus, gravând (lovind) moneda pe ambele fețe. Deoarece materialul monedei era maleabil, impactul ciocanului crea o piesă circulară.
Teoretic, orice fierar sau „metalurgist” ar fi putut folosi matrițe de diferite forme. Cu toate acestea, acest lucru nu a fost practic niciodată făcut de-a lungul istoriei. Și de ce nu?
Matrițele rotunde erau cu siguranță mai ușor de lucrat, deoarece nu necesitau „axe aliniate” în comparație cu matrițele de alte forme, cu alte cuvinte, munca era mai puțin grea și necesita mai puțină precizie, dar în același timp dădea rezultate excelente. Dar problema aspectului practic are încă o istorie lungă, scrie omofon.com.
Adevăratul motiv
De fapt, forma monedei avea multe alte avantaje: de exemplu, împiedica „răzuirea” monedei, adică împiedica persoanele rău intenționate să „șlefuiască” marginile obiectelor care, așa cum am spus mai devreme, erau realizate în principal din metale prețioase. Pentru a preveni această practică frauduloasă, marginile rotunjite au fost „zimțate”.
În Egipt, între anii 246-221 î.Hr., procesul de batere a monedelor a fost îmbunătățit: folosind discuri metalice ușor încălzite, era nevoie de mai puțină forță de impact pentru a transfera imaginea de pe matrițe pe monedă.
De atunci, cea mai mare schimbare a avut loc în 1788, în timpul revoluției industriale engleze, când antreprenorul Matthew Boulton a creat o presă cu aburi pentru a „bate” monedele. Această metodă practică și precisă a contribuit la standardizarea formatului banilor pe care îi folosim astăzi.
