Exporturile României au înregistrat o creștere de 4,2% în primele nouă luni ale anului 2025, ajungând la o valoare totală de 72,17 miliarde de euro, comparativ cu perioada similară din 2024. În același interval, importurile au urcat în același ritm procentual, totalizând 96,66 miliarde de euro, potrivit Institutului Național de Statistică (INS).
Cea mai mare pondere în structura exporturilor și importurilor a fost deținută de grupa „Mașini și echipamente de transport”, care a reprezentat 46,4% din totalul exporturilor și 36,4% din importuri. Astfel, industria auto a adus economiei românești circa 33 miliarde de euro în primele nouă luni din 2025.
Industria auto, în dificultate: producția scade în ritm accelerat
Deși continuă să genereze venituri importante pentru economia națională, industria auto transmite un semnal de alarmă. În contextul crizei europene din sectorul auto și al scăderii cererii pe piețele vestice, producția de mașini din România a început să scadă vizibil în ultimele luni.
Conform Asociației Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), în primele zece luni din 2025, producția totală de autoturisme a ajuns la 453.955 de unități, cu 2,75% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2024 (466.838 unități).
Din total, Uzina Dacia Mioveni a fabricat 245.765 de mașini, iar Ford Otosan Craiova – 208.190 de unități.
În luna octombrie 2025, scăderea a fost și mai accentuată – 6,65% față de octombrie 2024, producția totală coborând la 54.756 de autoturisme: 31.244 fabricate la Mioveni și 23.512 la Craiova.
Deși industria auto se menține peste pragul de stabilitate de 450.000 de mașini produse în zece luni, tendința descendentă ar putea continua, pe fondul adaptării la noile standarde de emisii și al încetinirii cererii europene.
Analiza lunară a producției arată o evoluție oscilantă: în ianuarie 2025 s-au produs 39.463 de autoturisme (cu aproape 19% mai puține față de anul anterior), urmate de o redresare treptată – 45.797 în februarie, 50.463 în martie, 44.264 în aprilie, 51.194 în mai și 53.035 în iunie. În perioada verii, producția din iulie–august a însumat 62.584 de unități, urmată de 52.399 în septembrie și 54.756 în octombrie.
România vindea Dacia Duster peste hotare încă din anii ’80
Puțini știu că România exporta Dacia Duster încă dinainte de 1989. Mașina, derivată din modelul ARO 10, era produsă la Câmpulung Muscel și comercializată în Marea Britanie sub denumirea „Dacia Duster”, între anii 1985 și 1993.
Vehiculul off-road avea volan pe dreapta, o variantă decapotabilă și era promovat în reclame, inclusiv la un meci european celebru – Dinamo – Liverpool, disputat în 1984 pe stadionul „23 August” din București, unde panourile publicitare afișau inscripțiile „Dacia Duster” și „Dacia Duster 4x4”.
În acea perioadă, s-au exportat circa 2.500 – 3.000 de exemplare, la prețuri între 3.000 și 4.000 de lire sterline, iar succesul modelului s-a datorat notorietății mărcii Dacia, deja cunoscută în Regatul Unit prin Dacia 1300, conform unor articole publicate de Motor1.com și Hagerty.
De la ARO 10 la Dusterul modern
Modelul ARO 10, considerat „strămoșul” actualului Duster, a fost lansat în anii ’80 și era disponibil în mai multe variante de caroserie, cu tracțiune 4x2 sau 4x4 și șapte motorizări diferite. ARO, primul producător auto românesc (înființat în 1957), a vândut peste 50.000 de vehicule la nivel mondial, fiind recunoscut pentru modelele sale off-road robuste.
În prezent, Dacia Duster rămâne unul dintre cele mai populare SUV-uri din Europa. De la lansarea primei generații moderne în 2010, s-au vândut peste 2,2 milioane de unități.
În Marea Britanie, modelul este un adevărat succes comercial: din 2013 și până astăzi, s-au înregistrat peste 100.000 de exemplare vândute, iar cea mai nouă generație, lansată în 2024, a atras deja peste 5.500 de comenzi.
Prețul de pornire este de 18.000–19.000 de lire sterline, mult sub rivali precum Ford Puma sau Renault Captur, consolidând poziția Dusterului drept una dintre cele mai accesibile și populare mașini din Marea Britanie.
Uzina emblematică a României, ajunsă ruină după ce a fost vândută la preț de nimic – producea fără oprire și exporta în toată lumea
ARO Câmpulung și-a început activitatea în anul 1957 și, până în 2003, a produs aproximativ 380.000 de autovehicule. Muncitorii lucrau în trei schimburi, iar fabrica era motorul economic al zonei, angajând mii de oameni, inclusiv din comunele învecinate. În apogeul său, uzina producea 20.800 de vehicule anual, dintre care 90% erau destinate exportului.
Istoria amplasamentului industrial din Câmpulung-Muscel începe încă din 1885, când acolo funcționa o fabrică de hârtie și celuloză aparținând companiei Letea Bacău. Activitatea acesteia s-a încheiat în 1899, iar în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, între 1941 și 1944, spațiul a fost folosit ca depozit de materiale pentru armată.
După 1944, timp de aproape un an, aici a funcționat o secție de producție de pale de elice pentru avioane, aparținând Fabricii I.A.R. Brașov. Între 1945 și 1950, spațiul a fost utilizat pentru reparații de echipamente militare românești și sovietice, iar din 1950 până în 1953, s-au fabricat diverse produse pentru agricultură, precum pompe și lacăte.
În 1953, fabrica s-a orientat spre producția de motociclete, realizând 12 unități din modelul IMS 53. Adevărata relansare industrială a avut loc în 1957, când s-a început producția de piese auto și apoi a vehiculelor de teren IMS 57, M59 și M461.
Declinul începe după 1989
Căderea comunismului a fost un punct de cotitură pentru uzina ARO. După 1994, fabrica a trecut la două schimburi, iar capacitatea a scăzut la 14.000 de autovehicule anual. Producția a început să scadă constant, iar disponibilizările nu au întârziat să apară. Dintr-un simbol național, ARO a devenit o companie în declin.
În 2003, fabrica a fost privatizată și vândută companiei americane Cross Lander, deținută de cetățeanul american de origine cubaneză John Perez. Prețul tranzacției a fost de numai 180.000 de dolari – echivalentul unui apartament din zilele noastre. Contractul prevedea o investiție de două milioane de dolari, însă aceasta nu a mai fost făcută. În schimb, noii proprietari au început să valorifice
Comentează