Clădiri din municipiul Buzău încă mai poartă amprenta perioadei comuniste, îmbrăcate în mozaicuri murale încremenite în timp, în antiteză cu picturile murale realizate de artişti contemporani, puternic accentuate motivaţional.
Blocuri de locuinţe, foste fabrici sau chiar instituţii publice încă mai aduc aminte de perioada socialistă, prin intermediul unei arte care a luat amploare în ultima perioadă. Este vorba despre arta murală, o importantă componentă a culturii urbane. Mozaicurile lucrate în urmă cu zeci de ani tratau teme religioase, politice, muncitoreşti, scoteau în evidenţă momente istorice şi pătrundeau în acelaşi timp în lumea abstractului. Unul dintre artiştii care au realizat opere în perioada comunistă pe clădiri din municipiul Buzău, Florin Menzopol, pictor şi mozaicar, consideră că există lucrări care merită păstrate şi care nu fac trimitere la regimul de dinainte de anul 1989. Tehnica de realizare a mozaicurilor murale era complicată, iar operele necesitau timp îndelungat pentru a fi realizate. Totodată, paleta de culori era redusă.
"Mozaicul de la fabrica Contactoare este făcut de Celmare Vasile cu studenţii lui. Simboliza ideea de construcţie a socialismului sau a comunismului. Tehnica este destul de complicată. Se folosesc bucăţele de marmură de Ruşchiţa, albe, ocru, gri, negre, deci o gamă redusă de culori. Bucăţile se pun pe un desen, desenul se lipeşte cu lapte de ciment, este o muncă infernală, muncă de echipă. Pe tencuiala proaspătă se chituieşte. O astfel de operă dura cel puţin un an sau mai puţin dacă echipa era mai mare. Eu am făcut mozaicul de la Arhivele Statului, am aşezat piatra pe desen, mi-a luat câteva luni, apoi transpunerea mozaicului pe clădire. Mi s-a cerut de către conducerea instituţiei să reprezint descoperirile arheologice de la Pietroasele şi Monteoru, bogăţiile judeţului Buzău. A fost realizată în 1979. Am mai făcut încă o lucrare la Casa de Cultură a Tineretului din Parcul Tineretului, lucrare din mozaic făcută în marmură albă şi gresie albastră, despre tineret şi ştiinţă. Prima parte a operei a fost dată jos cu picamerul. Lucrarea mai există, dar este deteriorată, nimeni nu mi-a solicitat să o restaurez'', a precizat pentru AGERPRES Florin Menzopol.
Potrivit acestuia, tehnica operelor monumentale este foarte veche, inspirată din mozaicurile Romei antince
''Sunt foarte rezistente la intemperii, la cutremure nu cad. Sunt opere de artă, eu am investit energie, talent, muncă şi experienţă de o viaţă. Lucrarea de la Arhivele Statului nu are nimic politic, se bazează pe descoperirile arheologice importante. Astfel de lucrări ar trebui păstrate", a arătat artistul.
Pe de altă parte, în ultimii ani, în municipiul Buzău au fost realizate de către artişti contemporani picturi murale viu colorate, cu tematici moderne, care contrastează puternic cu mozaicurile socialiste. Tehnicile folosite sunt avansate, iar durata de execuţie a unei lucrări scade de la câteva luni, la câteva săptămâni sau zile.
"Fetiţa cu păpădia", ultima lucrare făcută în cadrul campaniei "Sus Muralul!", proiect susţinut de Primăria Buzău şi de Centrul Cultural "Alexandru Marghiloman" Buzău, ce îşi doreşte revigorarea aspectului oraşului prin lucrări de artă la scară mare, cu mesaje pozitive, ce pot fi apreciate în aer liber, a fost realizată în doar cinci zile. Autoarea lucrării, Miruna Blănaru, a fost elevă a pictorului Florin Menzopol.
"Când m-am gândit la 'Fetiţa cu păpădia' ştiam că vreau să fie ceva ce se poate vedea din tot parcul şi am vrut să fie o referinţă a conexiunii omului cu natura. Se folosesc orice fel de culori, trebuie să alegi un set de culori care să se armonizeze şi să se potrivească cu mediul înconjurător, cu zona de jur împrejurul clădirilor. În cazul fetiţei mai este şi ia pe care o poartă, un simbol al patriotismului, mândria de a fi român, iar cifrele 372 reprezintă anul atestării oraşului Buzău. Am mai făcut 'Unicornul' de la Liceul 'Dimitrie Filipescu', din origami, realizat manual, care sugerează că avem de ales ce facem cu vieţile noastre. Pe unicorn scrie 'Viaţa este ceea ce tu faci din ea', un mesaj puternic pentru toţi dintre noi. Este o artă promovată pentru că are un impact puternic asupra zonei în care se află, schimbă zona de la gri la colorat, putem vedea artă de calitate. Şi noi, ca şi artiştii de dinaintea noastră, ne legăm de societatea în care trăim. Tehnicile sunt diferite. Înainte se folosea mozaicul, iar acum eu folosesc, spre exemplu, un strat de grund cu care acoperim orice tencuială. Ne asigurăm că peretele este în stare bună. Folosim var lavabil de exterior de bună calitate pentru suprafeţele mari, intervenim cu sprayurile de graffiti, facem detaliile şi efectele, apoi dăm cu un lac de protecţie, după ce pictura este finalizată, pentru a o proteja de intemperii. Noi am pictat 'Fetiţa cu păpădia' în cinci zile. Domnul Menzopol a fost profesorul meu de pictură la Liceul de Artă", a declarat pentru AGERPRES Miruna Blănaru.
Specialiştii sunt de părere că atât picturile murale moderne, cât şi mozaicurile care datează din perioada comunistă sunt importante din punct de vedere artistic şi istoric
"Mozaicul era o formă de artă controlată, pentru că trebuia să corespundă dogmelor, liniei ideologice a comunismului, însă erau şi lucrări care nu prezentau neapărat omul nou, lumea muncitorească preferată de partid. În Buzău unele dintre lucrări au dispărut din motive lesne de înţeles. Foarte puţine se mai păstrează astăzi. Din păcate, nu ştiu să mai fie vreuna valorificată la valoarea ei artistică şi prea puţin se vorbeşte despre arta murală, monumentală din perioada comunistă. Este firesc să fie păstrate, conservate, restaurate, pentru că reprezintă un moment extrem de important în evoluţia artistică atât locală, cât şi naţională, ca orice curent cultural. Se mai face şi acum aşa ceva, vorbesc despre acel proiect 'Sus muralul' al autorităţilor locale. Împodobirea clădirilor nu este doar specifică spaţiului românesc, o întâlnim pe toate continentele şi peste tot are statutul de artă. Încă din vremuri foarte vechi, oamenii au fost tentaţi ca urmare a unui simţ estetic nativ să-şi împodobească spaţiile de locuit atât la interior, cât şi la exterior. Ar fi o enormă greşeală să le dăm jos doar pentru că au fost realizate în perioada comunistă, ar fi o enormă greşeală să le mascăm, să nu vorbim despre ele. Reprezintă un moment cultural din istoria României, motiv pentru care trebuie să le valorificăm, restaurăm şi conservăm ca atare", a subliniat pentru AGERPRES directorul Muzeului Judeţean Buzău, Daniel Costache.
Comentează