Premium
Un studiu efectuat recent arată că munca într-un loc de muncă stresant și recompensarea insuficientă au asupra inimii efecte negative similare cu cele cauzate de obezitate.
Noile cercetări arată că bărbații care fac munci ''grele'', chiar și din punct de vedere psihologic, și nu primesc un salariu corect pentru eforturile lor, riscă să dezvolte boli de inimă, spre deosebire de cei care nu sunt supuși unui astfel de stres, relatează Euronews citat da Rador Radio Romania.
Descoperirile au fost publicate în revista American Heart Association Circulation, Cardiovascular Quality and Outcomes. Cercetătorii au subliniat că stresul la locul de muncă și dezechilibrul efort-recompensă pot crește riscul de boli de inimă, însă efectele combinate nu au fost studiate încă în detaliu.
''Având în vedere cantitatea semnificativă de timp pe care oamenii o petrec la locul de muncă, înțelegerea relației corecte dintre factorii de stres la locul de muncă și sănătatea cardiovasculară este esențială pentru sănătatea publică și bunăstarea forței de muncă'', a spus autorul principal al studiului, Mathilde Lavigne-Robichaud, doctorand la Centrul de cercetare CHU de Quebec-Universitatea Laval din Quebec, Canada.
''Studiul nostru subliniază necesitatea urgentă de a aborda în mod proactiv condițiile de muncă stresante, pentru a crea medii de lucru mai sănătoase, de care să beneficieze angajații și angajatorii''.
Cele mai recente date furnizate de 'European Heart Network arată că bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces la bărbați în aproape toate statele europene, cu excepția a 12 ţări, cu aproximativ 3,9 milioane de decese pe continent. Conform American Heart Association, în Statele Unite acestea reprezintă principala cauză de deces.
Cercetătorii au analizat aproape 6.500 de funcţionari, cu o vârstă medie de 45 de ani, care nu aveau deja boli de inimă, monitorizând din 2000 până în 2018 3.118 bărbați și 3.347 femei. Analizând sănătatea lucrătorilor și informațiile de la locul de muncă, oamenii de ştiinţă au măsurat stresul și dezechilibrul dintre efort și recompensă.
Bărbații care au raportat că se confruntă cu stres legat de muncă, sau cu dezechilibru efort-recompensă au experimentat un risc de boli de inimă cu 49% mai mare comparativ cu cei care nu aveau aceste probleme. Munca stresantă și lipsa de mulțumire s-au demonstrat a fi cei doi factori principali ai stresului fizic, impactul acstora asupra sănătăţii rezultând similar cu cel al obezității asupra riscului de boală coronariană.
Cu toate acestea, nu este încă clar dacă acești factori la locul de muncă afectează sau nu sănătatea inimii femeilor.
Factori de stres asociaţi cu alte probleme de sănătate
''Tensiunea la locul de muncă se referă la mediile de lucru în care angajații se confruntă cu o combinație de cerințe ridicate de producție și cu un control scăzut. Cerințele deosebite pot include un volum mare de muncă, termene limită și numeroase responsabilități, în timp ce controlul scăzut înseamnă că angajatul nu prea are un cuvânt de spus în luarea deciziilor, în procesul de elaborare și în modul în care își îndeplineşte sarcinile'', a explicat Lavigne-Robichaud.
''Dezechilibrul efort-recompensă apare atunci când angajații investesc un efort mare în muncă, dar percep recompense mici, sau insuficiente – cum ar fi salariul, recunoașterea sau securitatea locului de muncă''.
''De exemplu, dacă performezi în mod constant peste așteptări, dar simți că nu primești salariul sau recompensele pe care le meriți, acest lucru se numește dezechilibru efort-recompensă''.
Una dintre limitele studiului constă în faptul că lucrătorii au fost localizați în principal în Quebec, Canada și, prin urmare, este posibil ca aceştia să nu reprezinte diversitatea experiențelor populației active din America de Nord.
''Descoperirile noastre sugerează că intervențiile care vizează reducerea factorilor de stres de la locul de muncă pot fi deosebit de eficiente pentru bărbați și pot avea implicații pozitive și pentru femei, deoarece acești factori de stres sunt asociați cu alte probleme de sănătate prevalente, cum ar fi depresia'', a spus Lavigne-Robichaud, adăugând că
''natura neconcludentă a constatărilor pentru femei demonstrează necesitatea unor investigații suplimentare''.
Autorul a recomandat o serie de intervenți precum resurse suplimentare de sprijin, promovarea echilibrului dintre viața profesională și cea privată, îmbunătățirea comunicării și crearea unui mediu de lucru care să le permită angajaților să aibă mai mult control asupra propriei activităţi.
