Pe solul arid și roșiatic al planetei Marte, în mijlocul craterului Jezero, locul unde, în urmă cu miliarde de ani, se întindea un lac străvechi , roverul Perseverance al NASA a făcut o descoperire care reaprinde una dintre cele mai mari întrebări din istoria științei: a existat vreodată viață dincolo de Pământ?
Cercetătorii americani au anunțat identificarea celui mai convingător indiciu de până acum privind posibila existență a unei vieți microbiene antice. Acesta provine dintr-o formațiune stâncoasă numită Cheyava Falls, aflată în regiunea Neretva Vallis, o zonă care, odinioară, ar fi fost traversată de ape curgătoare.
Rezultatele, publicate în prestigioasa revistă Nature, nu reprezintă încă o dovadă definitivă, însă entuziasmul în comunitatea științifică este uriaș. NASA vede în această descoperire un pas crucial spre misiunea de aducere pe Pământ a probelor colectate de rover, pentru o analiză detaliată ce ar putea rescrie istoria vieții în Univers.
Încă din iulie 2024, instrumentele de la bordul roverului Perseverance au detectat, pe o rocă ce aduce cu un vârf de săgeată, mici pete de culoare închisă, cu centre mai deschise, pe care oamenii de știință le-au denumit informal „leopard spots”.
Indicii clare ale prezenței și circulației apei
Aceste texturi inedite au apărut printre vene albe de sulfat de calciu și benzi roșiatice bogate în hematit, elemente ce constituie indicii clare ale prezenței și circulației apei prin această rocă în trecutul marțian.
În aceeași zonă, echipa a identificat și alte formațiuni minuscule, botezate „poppy seeds”, noduli minusculi înglobați în roca fină. Toate aceste detalii au fost surprinse la marginea canalului Neretva Vallis, o zonă esențială care, odinioară, alimenta cu apă lacul antic din craterul Jezero.
Analizele complexe realizate de instrumentele PIXL, care utilizează fluorescența X, și SHERLOC, ce folosește tehnica Raman UV, au dezvăluit prezența unor compuși organici complecși, alături de minerale-cheie precum vivianitul (un fosfat feros hidratat) și greigitul (o sulfură de fier).
Pe Terra, astfel de asocieri mineralogice se regăsesc frecvent în sedimente unde microorganismele utilizează fierul sau sulfații în procesele lor metabolice, consumând materie organică.
Tocmai această combinație specifică de texturi și chimia detectată a condus la evaluarea lor ca o „potențială biosignatură” – un semnal compatibil cu procesele biologice, dar care, pentru a fi confirmat, necesită dovezi suplimentare și verificări riguroase.
Acest studiu publicat în Nature elucidează în detaliu contextul geologic al formațiunii numite Bright Angel și corelează „leopard spots” cu fronturi de reacție redox. Acestea ar fi putut apărea la temperaturi scăzute, într-un mediu acvatic, în prezența carbonului organic.
Autorii cercetării explică de ce scenariile pur geochimice, care nu implică viața, sunt mai puțin plauzibile în acest caz, în lipsa unor semne de încălzire puternică sau a unor surse de sulf redus provenind din sisteme hidrotermale, absențe notabile în datele colectate din Jezero.
Ipoteza non-biologică rămâne deschisă
Cu toate acestea, ipoteza non-biologică rămâne deschisă: anumite procese abiotice pot genera fier feros și sulfuri. Decizia finală între ipoteze necesită mult mai multe teste și analize.
În practică, distincția fină dintre o „urmă de viață” și un simplu proces „geochimic” se bazează pe o serie de indicii esențiale: distribuția și dimensiunea nodulilor de fosfați de fier, absența recristalizării termice, asocierea precisă dintre materia organică și mineralele redox, la care se adaugă contextul stratigrafic detaliat din Neretva Vallis.
Roverul Perseverance a folosit întregul său arsenal de instrumente pentru a examina „Cheyava Falls”, iar rezultatul este o imagine coerentă a unui mediu lacustru de acum peste 3 miliarde de ani, caracterizat prin perioade de apă liniștită alternând cu episoade de curgere energică, ce transportau noroi, nisip și pietriș.
NASA subliniază cu claritate că este vorba despre o posibilă biosignatură și nu despre o dovadă concretă a vieții. Confirmarea definitivă ar necesita analize aprofundate în laboratoare terestre, pe eșantioane precum miezul „Sapphire Canyon”, prelevat chiar din roca „Cheyava Falls”.
Aici intervine programul Mars Sample Return, inițiativa ambițioasă de a aduce pe Pământ aceste probe marțiene, un proiect care se confruntă însă cu provocări bugetare și organizaționale semnificative, scrie incredibilia.ro.
Până în momentul în care o astfel de misiune va deveni o realitate, echipele științifice vor replica în laborator condițiile martiene și vor testa mecanisme abiotice care ar putea produce aceleași semnături.
Chiar și cu aceste rezerve, ansamblul de date colectate ridică semnificativ ștacheta în căutarea vieții pe Marte.
Prezența compușilor organici, a venelor de sulfați, a fosfaților de fier și a sulfurilor în aceeași rocă, fără dovezi ale unei încălziri majore, conturează o hartă chimică detaliată a unui ecosistem potențial locuibil din trecutul îndepărtat al Planetei Roșii.
În perioada ce va urma, atenția comunității științifice se va îndrepta cu precădere către două direcții esențiale: progresele înregistrate de programul Mars Sample Return și studiile de laborator care vor încerca să „fabrice” pe cale abiotică aceleași tipare mineralogice.
Prima va deschide calea confirmării directe, în timp ce a doua va testa cât de exclusiv biologice sunt, de fapt, aceste semne descoperite, conform concluziilor din Nature.
Comentează