Premium
Misiunile Apollo pe Lună au adus pe Pământ un total de 2.196 de eşantioane de rocă, însă NASA abia acum a început să deschidă una dintre ultimele mostre, colectată în urmă acum 50 de ani, informează vineri AFP.
Anumite tuburi au fost păstrate în tot acest timp sigilate spre a putea fi studiate ani mai târziu, cu ajutorul celor mai recente progrese tehnice, potrivit Agerpres.
Agenţia spaţială americană "ştia că ştiinţa şi tehnologia vor evolua, ceea ce va permite cercetătorilor să studieze materialele în moduri noi, pentru a răspunde la întrebările viitorului", a explicat într-un comunicat Lori Glaze, directoarea departamentului de planetologie din cadrul NASA.
Numit 73001, eşantionul în cauză a fost colectat de astronauţii Eugene Cernan şi Harrison Schmitt în decembrie 1972, în timpul misiunii Apollo 17 - ultima din cadrul acestui program. Tubul, cu o lungime de 35 de centimetri şi un diametru de 4 centimetri, conţine sol din valea selenară Taurus-Littrow.
Dintre singurele două eşantioane care au fost sigilate în vid pe Lună, aceasta este prima care a fost deschisă. Ar putea conţine astfel gaze sau substanţe volatile (apă, dioxid de carbon...).
Scopul este acela de a extrage aceste gaze, care probabil sunt prezente doar în cantităţi foarte mici, pentru a le putea analiza graţie tehnicilor de spectrometrie care, în ultimii ani, au devenit extrem de precise.
La începutul lunii februarie a fost îndepărtat mai întâi tubul protector exterior. Acesta s-a dovedit că nu prezenta niciun gaz selenar, ceea ce indică faptul că eşantionul pe care îl conţinea rămăsese într-adevăr sigilat.
Apoi, pe 23 februarie, a început o operaţiune de câteva săptămâni cu scopul de a străpunge tubul principal şi de a recolta gazul conţinut.
În primăvară, roca urmează să fie extrasă cu atenţie şi fragmentată pentru a putea fi studiată de diferite echipe de oameni de ştiinţă.
Zona de extracţie a acestei probe este deosebit de interesantă deoarece este locul unei alunecări de teren. Cu toate acestea, "nu plouă pe Lună şi nu prea înţelegem cum se produc alunecările de teren", a răspuns în timpul unei sesiuni de întrebări pe Twitter Juliane Gross, curator adjunct pentru Apollo. "Analizând zonele profunde ale carotei, poate am putea înţelege ce anume le provoacă", a adăugat ea.
După 73001, vor mai rămâne doar trei mostre selenare încă sigilate.
Când vor fi deschise? "Mă îndoiesc că vom mai aştepta alţi 50 de ani", a declarat Ryan Zeigler, curator principal. Dar ar fi interesant, a adăugat el, ca acestea să poată fi comparate în mod direct cu eşantioanele care vor fi aduse pe Pământ de astronauţii din următorul program lunar al NASA, Artemis.
NASA intenţionează să trimită oamenii înapoi pe Lună în 2025. Cantităţi importante de gaz urmează să fie colectate atunci, iar experimentul care se desfăşoară în prezent serveşte astfel şi la o mai bună pregătire pentru acel moment.
