Una din categoriile statistice relativ greu de explicat este NEET. Este vorba de tinerii (15-29 ani în UE) care nu lucrează, dar nici nu studiază și nici nu sunt într-un program de training. De aici și numele în engleză Neither in Employment nor in Education and Training.
Sursa: Eurostat, via Pew Research
Privind harta, putem corela NEET cu mișcările de protest și eforturile de a căuta o nouă politică în țările UE. De la sud-vest spre est și nord. În Spania avem Podemos și Ciudadanos, în Italia am avut Movimento Cinque Stelle, iar Grecia a avut protestele pe care le știm. Bulgaria a avut un sezon de proteste legate de corupție și de prețul energiei. România a avut și ea un sezon extins de proteste. Nemulțumiții din Ungaria și Polonia au preluat statul începând să-l transforme într-o democrație iliberală (focalizare pe drepturile comunității și nu ale individului n.red.) (polonezii încă nu recunosc asta).
Evident, nu vorbim de faptul că acești tineri cauzează de capul lor toate aceste evoluții. Ei pot fi cel mult primii care ies în stradă.
Dar dacă grupul lor pune presiune pe piața muncii, lucrurile se înrăutățesc și pentru grupa de vârstă imediat următoare. Aceștia sunt obligați să accepte salarii mai mici, de aici și posibilități de evoluție personală mai reduse, în timp ce economia își revine mai repede decât piața muncii.
În plus, problemele lor afectează familiile fie financiar, fie măcar emoțional, crescând pesimismul la nivelul societății.
Citiți și: „Revoluțiile Estului”: România, Bulgaria, Ucraina și Moldova
Comentează