Președintele României, Nicușor Dan, spune pentru POLITICO că SUA și UE trebuie să se înțeleagă mai bine
Liderii europeni, precum președintele României, Nicușor Dan, și-au petrecut cea mai mare parte a anului 2025 încercând să-și dea seama cum pot trăi alături de Donald Trump. Sau, și mai rău, cum pot merge mai departe fără el.
De când marele perturbator al normelor internaționale s-a întors la Casa Albă, în ianuarie, Trump a arătat clar cât de puțin îi pasă, în realitate, de Europa, iar unii dintre locotenenții săi cheie sunt fățiș ostili.
Președintele SUA a redus ajutorul financiar și militar pentru Ucraina, a impus tarife Uniunii Europene și i-a atacat pe liderii europeni, catalogându-i drept „slabi”. Administrația sa este acum într-o misiune de a interveni în democrațiile europene pentru a sprijini partidele „patriotice” și pentru a orienta politica de pe continent către obiectivele anti-migrație ale mișcării MAGA.
Pentru lideri precum președintele României, dilema este mereu cât de mult să accepte prioritățile lui Trump, pentru că Europa are încă nevoie de America, și cât de ferm să reziste ostilității acestuia față de valorile europene centriste. Mai există, oare, o adevărată alianță transatlantică?
„Lumea s-a schimbat”, a spus Dan într-un interviu acordat din suita sa de hotel din Bruxelles. „Am trecut de la un mod — într-un fel — moral de a face lucrurile la un mod foarte pragmatic și economic.”, relatează POLITICO.
Liderii UE înțeleg acest lucru, a spus el, și își concentrează acum atenția pe dezvoltarea unor strategii practice pentru a face față noii realități din lumea lui Trump. Centriștii vor trebui să țină cont de un efort coordonat al americanilor de a-i sprijini pe adversarii lor populiști de dreapta, în timp ce Statele Unite încearcă să schimbe direcția Europei.
Oficiali ai administrației, precum vicepreședintele JD Vance, au condamnat anul trecut anularea alegerilor din România, iar noua Strategie de Securitate Națională a Casei Albe sugerează că SUA vor încerca să influențeze politica europeană în direcția agendei MAGA anti-migrație.
Pentru Dan, este „în regulă” ca politicienii americani să-și exprime opiniile. Dar ar fi o „problemă” dacă SUA ar încerca să „influențeze” politica „în mod nedemocratic” — de exemplu, prin finanțarea presei din interiorul țărilor europene, „așa cum fac rușii”.
Europeni slabi
Relațiile cu America sunt esențiale pentru o țară precum România, care, în mod neobișnuit, a rămas deschisă către Occident în timpul celor patru decenii de regim comunist. Aflat la marginea estică a UE, la granița cu Ucraina, România găzduiește o bază majoră NATO, care va deveni în curând cea mai mare din Europa, precum și un sistem american de apărare antirachetă. Cu toate acestea, administrația Trump a anunțat retragerea a 800 de militari americani din România, stârnind îngrijorare la București.
Nicușor Dan a susținut că Europa și SUA sunt aliați naturali, deoarece împărtășesc mai multe valori decât alte regiuni ale lumii. El crede că un „parteneriat autentic” va fi posibil „pe termen mediu”. Dar, pentru moment, „ne aflăm într-o perioadă de tranziție, în care trebuie să ne înțelegem mai bine unii pe alții”.
Evaluarea sa directă arată amploarea daunelor produse anul acesta alianței transatlantice. Trump a introdus incertitudine în toate aspectele alianței occidentale, inclusiv prin reluarea relațiilor cu liderul rus Vladimir Putin.
Uneori, europenii au fost derutați în privința modului de reacție.
Crede Nicușor Dan că Trump a avut dreptate când a declarat că liderii europeni sunt „slabi”?
„Da”, a spus Dan, există „un sâmbure de adevăr” în această evaluare. Europa poate fi prea lentă în luarea deciziilor. De exemplu, au fost necesare luni de dispute și un summit tensionat la Bruxelles, încheiat la ora 3 dimineața, pentru a se ajunge la un acord privind finanțarea Ucrainei. Dar — crucial — chiar și o UE fragmentată a luat, în cele din urmă, „decizia importantă”.
Decizia de a împrumuta 90 de miliarde de euro din datorie comună a UE pentru un împrumut destinat Kievului, aflat în dificultate financiară, va menține Ucraina în lupta împotriva lui Putin pentru următorii doi ani.
Așteptând pacea
Potrivit liderilor UE care susțin planul (Ungaria, Slovacia și Cehia nu participă), acesta face un acord de pace mai probabil, deoarece transmite un semnal către Putin că Ucraina nu se va prăbuși pur și simplu dacă el așteaptă suficient.
Dar Dan crede că sfârșitul războiului este încă departe, în ciuda presiunilor lui Trump pentru un armistițiu.
„Sunt mai degrabă pesimist decât optimist pe termen scurt”, a spus el. Tabăra lui Putin nu pare să-și dorească pacea: „Ei cred că o pace peste două-trei luni le va fi mai favorabilă decât una acum. Așa că vor continua să lupte, pentru că au obținut unele mici progrese pe teren.”
Președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy a declarat la summitul Consiliului European de săptămâna trecută că își dorește ca Trump să pună mai multă presiune pe Putin pentru a accepta un armistițiu. Este Dan de acord?: „Desigur. Susținem Ucraina.”
Totuși, sancțiunile recente „extrem de puternice” impuse de Trump companiilor petroliere rusești Rosneft și Lukoil ajută deja, a spus Dan. El a salutat, de asemenea, angajamentul lui Trump față de pace și noua deschidere a Americii privind oferirea de garanții de securitate pentru susținerea unui acord final.
Este clar că Dan speră ca Putin să nu ocupe întregul Donbas din estul Ucrainei, dar nu vrea să-i lege mâinile lui Zelenskyy. „Orice fel de pace în care agresorul este, într-un fel, recompensat nu este bună pentru Europa și pentru securitatea viitoare a lumii”, a spus Dan. „Dar decizia privind pacea aparține exclusiv ucrainenilor. Ei suferă enorm, așa că nu îi putem învinovăți pentru nicio decizie pe care o vor lua.”
România joacă un rol esențial ca hub operațional pentru transferul de provizii către Ucraina vecină. Cu portul său la Marea Neagră, Constanța, țara va fi vitală pentru eventuale operațiuni viitoare de menținere a păcii. Soldați ucraineni se antrenează în România, iar țara colaborează deja cu Bulgaria și Turcia pentru deminarea Mării Negre.
Între timp, drone rusești au încălcat spațiul aerian românesc de peste o duzină de ori de la începutul războiului la scară largă, iar un sat de la granița cu Ucraina a fost evacuat recent după ce dronele au incendiat o navă-cisternă cu gaz. Dan a minimalizat amenințarea.
„Am avut câteva drone. Suntem siguri că nu au fost trimise intenționat pe teritoriul nostru”, a spus el. „Încercăm să le spunem oamenilor că nu sunt deloc în pericol.” Cu toate acestea, România își crește cheltuielile militare pentru a descuraja Rusia.
Corupția și criza de încredere
Dan, în vârstă de 56 de ani, a câștigat președinția în luna mai, într-un moment tensionat pentru țara cu 19 milioane de locuitori.
Fostul primar al Bucureștiului și-a învins contracandidatul populist, sceptic față de Ucraina, contrar așteptărilor. Votul a fost o reluare, după ce prima încercare de organizare a alegerilor prezidențiale a fost anulată în decembrie anul trecut, pe fondul acuzațiilor de interferență masivă a Rusiei și activități ilegale în sprijinul favoritului de extremă dreapta, Călin Georgescu. Sunt în curs procese judiciare, inclusiv acuzații împotriva lui Georgescu și a altora, privind un presupus complot de lovitură de stat.
Pentru mulți români, anularea alegerilor din 2024 nu a făcut decât să le întărească cinismul față de întregul sistem democratic. Ei doreau schimbare, iar aproape jumătate dintre alegători au susținut extrema dreaptă pentru a o obține.
Corupția rămâne o problemă majoră în România, iar Dan și-a asumat misiunea de a reda încrederea alegătorilor. În primele șase luni, însă, el a prioritizat reduceri dureroase și nepopulare ale cheltuielilor din sectorul public pentru a ține sub control deficitul bugetar — cel mai mare din UE. „Pe marile probleme ale societății, începând cu corupția, nu am făcut prea multe”, a recunoscut Dan.
Acest lucru, a spus el, se va schimba. Un documentar TV recent despre presupusa corupție din sistemul judiciar a provocat proteste de stradă și o scrisoare de protest semnată de sute de judecători.
Dan urmează să se întâlnească cu ei săptămâna aceasta și apoi va lucra la reforme legislative axate pe asigurarea faptului că cei mai buni magistrați sunt promovați pe criterii de merit, nu pe baza relațiilor. „Oamenii din vârf lucrează pentru mici rețele de interese, nu pentru binele public”, a spus Dan.
El a subliniat, de asemenea, că statul nu a făcut încă suficient pentru a explica alegătorilor de ce alegerile de anul trecut au fost anulate. Mai multe detalii vor apărea într-un raport așteptat în următoarele două luni.
Amestecul Rusiei
Un lucru este acum evident: atacul Rusiei asupra democrației românești — inclusiv printr-o vastă campanie de influență pe TikTok — nu a fost un caz izolat. Dan a spus că România a fost o țintă a Moscovei timp de un deceniu, iar alți lideri europeni îi spun că se confruntă acum cu aceleași campanii de dezinformare și acte de sabotaj. Nimeni nu are un răspuns complet la avalanșa de știri false online.
„Vorbesc cu lideri din țări mai avansate decât noi și cred că nimeni nu are un răspuns complet”, a spus el. „Dacă un astfel de mesaj ajunge la jumătate de milion de oameni, chiar dacă vii a doua zi și spui că a fost fals, deja ai pierdut.”
Partidul populist de extremă dreapta Alianța pentru Unirea Românilor este în fruntea sondajelor, cu aproximativ 40%, reflectând un tipar întâlnit și în alte părți ale Europei. Dan, care l-a învins pe liderul AUR, George Simion, în luna mai, consideră că propria sa echipă trebuie să se apropie mai mult de oameni pentru a învinge populismul. El își dorește, de asemenea, ca politicienii naționali din Europa să înceteze să mai dea vina pe Bruxelles pentru toate politicile nepopulare, deoarece acest lucru nu face decât să alimenteze cauzele populiste.
Dan a spus că a învățat că politica UE este, de fapt, un proces democratic, în care diferite state membre își aduc propriile idei. „Cu experiența mea de șase luni, pot spune că este o dezbatere intensă”, a afirmat el. „Nu există un stăpân birocratic care aranjează lucrurile. Este o democrație. Păcat că oamenii nu simt acest lucru în mod direct.”
Dar ce se întâmplă cu summit-urile UE-maraton, care îi țin pe toți la muncă mult după miezul nopții?
„Temele sunt bine alese”, a spus Dan. „Dar cred că dezbaterile sunt puțin cam prea lungi.”
Comentează