Președintele României, Nicușor Dan, solicită Parlamentului eliminarea scutirii fiscale pentru câștigurile din tranzacțiile cu monede virtuale, considerând că legea adoptată contravine principiilor de echitate fiscală și angajamentelor României în PNRR.
Președintele României, Nicușor Dan, a transmis Parlamentului, marți, o cerere de reexaminare a Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2024, contestând în special prevederile care acordă o scutire temporară de la plata impozitului pe venit pentru câștigurile obținute din tranzacțiile cu monede virtuale.
Șeful statului consideră că legea, așa cum a fost adoptată de Parlament, contravine principiilor de echitate fiscală și angajamentelor României în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Componenta 8 – Reforma fiscală. De asemenea, aceasta contrazice măsurile recente de ajustare fiscal-bugetară adoptate de Guvern, inclusiv majorarea impozitului pentru veniturile din criptomonede de la 10% la 16%.
Președintele atrage atenția că introducerea unei derogări privind taxarea câștigurilor din criptomonede afectează efortul colectiv de consolidare fiscală, creează un precedent periculos de tratament preferențial, slăbește încrederea în coerența politicilor fiscale și transmite un semnal neclar contribuabililor și piețelor financiare. Totodată, articolul respectiv a fost introdus în Camera decizională fără o evaluare a impactului bugetar conform exigențelor constituționale.
Nicușor Dan solicită Parlamentului să elimine scutirea de impozit pentru veniturile din tranzacții cu criptomonede și să mențină o politică fiscală echitabilă, responsabilă și transparentă, în concordanță cu realitățile bugetare și angajamentele internaționale ale României.
Vă prezentăm textul integral al cererii:
București, 1 octombrie 2025
Domnului Mircea ABRUDEAN
Președintele Senatului
În temeiul articolului 77 alineatul (2) din Constituția României, republicată,
formulez următoarea
CERERE DE REEXAMINARE
asupra
Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2024 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare în domeniul gestionării creanțelor bugetare și a deficitului bugetar pentru bugetul general consolidat al României în anul 2024, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative
La data de 5 decembrie 2024, Parlamentul a transmis Președintelui României, în vederea promulgării, Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2024 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare în domeniul gestionării creanțelor bugetare și a deficitului bugetar pentru bugetul general consolidat al României în anul 2024, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (PL-x nr. 548/2024).
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2024 a fost adoptată de Guvern în luna septembrie 2024, pentru aplicarea unor măsuri fiscale de reducere a deficitului bugetar la nivel macro-economic și acordarea de facilități pentru plata benevolă a datoriilor fiscale atât persoanelor juridice, cât și persoanelor fizice care desfășoară activități independente sau care obțin venituri din surse precum proprietatea intelectuală, investițiile sau activitățile agricole, în scopul accelerării colectării sumelor de bani destinate bugetului de stat, folosirii în mod rațional a resurselor bugetare și asigurării unui tratament echitabil între toți cei care contribuie la bugetul de stat. În acest sens, au fost instituite măsuri care să permită o mai bună colectare a creanțelor bugetare, au fost stabilite unele facilități fiscale constând în anularea unor obligații accesorii, precum și unele măsuri pentru monitorizarea cheltuielilor publice și flexibilizarea alimentării fondului de rezervă bugetară.
Prin Legea de aprobare, Parlamentul a adus o serie de modificări și completări Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2024, printre care: includerea în categoria obligațiilor fiscale achitate și datoriile reprezentând contribuții de asigurări sociale achitate de Institutul Teologic Baptist din București în contul Casei de Pensii și Ajutoare a Cultului Baptist din România în perioada 2011 – 2016, sens în care ANAF va emite decizia de anulare a acestor plăți; creșterea de la 3% la 5% a bonificației din impozitul pe profit anual și din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, aferente anului fiscal 2024 pentru contribuabilii plătitori de impozit pe profit și cei plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor; corelarea unor norme tranzitorii, respectiv introducerea, prin art. II din lege, a unei derogări de la Codul fiscal prin care sunt scutiți de la plata impozitului pe venit contribuabilii persoane fizice, pentru veniturile realizate din diferența dintre veniturile din investiții în monede virtuale achiziționate în scopul revânzării și veniturile realizate și încasate în monede virtuale, până la 31 iulie 2025 inclusiv.
În data de 24 decembrie 2024, Președintele României a formulat o obiecție de neconstituționalitate privind dispozițiile art. I pct. 1 din Legea de aprobare a OUG nr. 107/2024, referitoare la considerarea unor obligații fiscale ale Institutul Teologic Baptist din București ca fiind achitate. Prin Decizia nr. 343 din data de 1 iulie 2025, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 876 din 24 septembrie 2025, Curtea Constituțională a respins obiecția de neconstituționalitate, stabilind că soluția legislativă prevăzută de art. I pct. 1 este de natură să evite plata unor contribuții de două ori, iar într-o astfel de situație, aprecierea oportunității este voința exclusivă a legiuitorului.
Cu toate acestea, având în vedere modalitatea de adoptare și conținutul art. II din Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2024 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare în domeniul gestionării creanțelor bugetare și a deficitului bugetar pentru bugetul general consolidat al României în anul 2024, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, apreciem că se impune reanalizarea acesteia de către Parlament, pentru motivele dezvoltate în cele ce urmează.
Articolul II din lege instituie o scutire a persoanelor fizice de la plata impozitului pe venit pentru venituri realizate din tranzacții cu monede virtuale. Potrivit art. II din legea supusă reexaminării, „Prin derogare de la prevederile art. 116 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, sunt scutiți de la plata impozitului pe venit contribuabilii persoane fizice, pentru veniturile realizate din diferența dintre veniturile din investiții în monede virtuale achiziționate în scopul revânzării și veniturile realizate și încasate în monede virtuale, până la data de 31 iulie 2025 inclusiv”. Această normă a fost introdusă în Camera decizională, Camera Deputaților, prin Raportul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci din data de 5 noiembrie 2024.
În prezent, potrivit art. 116 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, impozitul pe venit datorat se calculează de către contribuabil, pe baza declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice prin aplicarea cotei de 10% asupra „câștigului din transferul de monedă virtuală în cazul veniturilor prevăzute la art. 114 alin. (2) lit. m), determinat ca diferență pozitivă între prețul de vânzare și prețul de achiziție, inclusiv costurile directe aferente tranzacției. Câștigul sub nivelul a 200 lei/tranzacție nu se impozitează cu condiția ca totalul câștigurilor într-un an fiscal să nu depășească nivelul de 600 lei”.
Stabilirea impozitelor și taxelor datorate bugetului de stat intră în competența exclusivă a legiuitorului, acesta având dreptul de a stabili cuantumul impozitelor și taxelor și de a opta pentru acordarea de excepții sau scutiri de la aceste obligații, în favoarea anumitor categorii de contribuabili, în anumite perioade de timp, în funcție de situațiile conjuncturale și în raport cu situația economico-financiară a țării (a se vedea în acest sens, cu titlu de exemplu, cele statuate de Curtea Constituțională în Decizia nr. 1286/2010, sau Decizia nr. 122/2011).
În același timp, statul român și-a asumat o serie de obligații prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Componenta 8 - Reforma fiscală și reforma sistemului de pensii, Reforma 4 - Revizuirea cadrului fiscal, obiectivul specific „eliminarea distorsiunilor și a lacunelor din sistemul fiscal care le permit contribuabililor să își minimizeze impozitele (subminând astfel caracterul echitabil al sistemului), în special impozitul pe venit și contribuțiile sociale” și angajamentele României de reintrare pe o traiectorie de ajustare a deficitului bugetar începând cu anul 2025, ambele afectate negativ de o serie de măsuri de natura celei vizate prin prezenta cerere de reexaminare.
Date fiind eforturile semnificative realizate de Guvern pentru reducerea deficitului bugetar, prin adoptarea unor măsuri cu impact semnificativ asupra societății și companiilor din România, apreciem că o astfel de exceptare temporară de la plata impozitului pe venit pentru persoanele care realizează venituri din tranzacțiile cu criptomonede este lipsită de oportunitate și contravine politicilor fiscale asumate de Guvern în contextul actual.
De asemenea, apreciem că motivația oferită pentru adoptarea amendamentului este una eronată. Argumentul conform căruia măsura ar „crește transparența” și ar genera „un flux de numerar suplimentar în economie” ignoră comportamentul real al pieței. În absența unei impozitări adecvate, se creează riscul amplificării tranzacțiilor speculative, cu scopul evitării plății unor impozite. În consecință, în loc să genereze venituri fiscale și beneficii economice, măsura riscă să creeze un precedent de eludare fiscală, fără a produce efectele pozitive anticipate.
Mai mult, adoptarea unei asemenea măsuri riscă să transmită un semnal periculos privind direcția politicilor fiscale din România, reflectând un cadru legislativ fragmentat de excepții și facilități aplicate arbitrar, fără o viziune unitară. Astfel de derogări riscă să creeze un precedent nociv, favorizând anumite sectoare sau interese în detrimentul echității și transparenței fiscale.
O astfel de măsură nu generează valoare adăugată pentru economia României și, mai mult, contrastează puternic cu deciziile recente de renunțare la anumite facilități fiscale. Introducerea unei scutiri care nu sprijină în mod direct dezvoltarea mediului economic sau competitivitatea țării riscă să agraveze presiunea fiscală asupra sectoarelor productive și relevante, fie în prezent, fie în viitor.
În contextul obiectivelor privind dezvoltarea pieței de capital locale ca sursă alternativă viabilă de finanțare a dezvoltării economiei naționale, atragem atenția asupra efectelor negative pe care le poate avea încurajarea transferului resurselor financiare către o anumită categorie de active, în defavoarea altor categorii. Aceasta cu atât mai mult cu cât, în situația de față, activele „favorizate” prin neimpozitarea câștigurilor continuă să fie, prin însăși natura lor, încă tributare unor riscuri specifice, substanțiale, pentru consumatori, companii și piețe.
Distinct de aceste aspecte, menționăm că prin angajarea răspunderii Guvernului României, în luna septembrie a.c. a fost adoptată Legea privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative (PL-x 246/2025). Modificările aduse de aceasta din urmă la art. XII pct. 13 și pct. 14, cu referire la art. 116 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal - stipulează că impozitul pentru acest tip de venituri crește de la 10% la 16%. În concluzie, cele două proiecte de lege, PL-x 548/2024 și PL-x 246/2025, propun soluții divergente în privința taxării veniturilor provenite din tranzacțiile cu monede virtuale.
Nu în ultimul rând, semnalăm faptul că art. II din legea supusă reexaminării reprezintă o normă introdusă direct în procedura derulată în Camera Deputaților, Cameră decizională, cu un impact financiar neevaluat prin prisma obligațiilor constituționale prevăzute de art. 111 din Constituția României, astfel cum acesta a fost dezvoltat în jurisprudența Curții Constituționale.
În aceste condiții, apreciem că este oportună și necesară eliminarea art. II care introduce scutirea de impozit pe venit pentru câștigurile din tranzacțiile cu criptomonede din cuprinsul legii, în scopul consolidării fiscale, protejării stabilității macroeconomice și implementării unor politici fiscale coerente, în acord cu actualul context economic și bugetar.
Față de argumentele expuse mai sus, și având în vedere competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2024 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare în domeniul gestionării creanțelor bugetare și a deficitului bugetar pentru bugetul general consolidat al României în anul 2024, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.
PREȘEDINTELE ROMÂNIEI
NICUȘOR-DANIEL DAN
Comentează