Nicușor Dan retrimite în Parlament legea pentru combaterea extremismului. Legea a fost contestată și la CCR, care i-a dat undă verde, însă Nicușor Dan acuză că este posibil ca prin aplicarea legii să fie știrbită libertatea de exprimare sau să se comită abuzuri. De cealaltă parte, CCR spune că prevederile legii sunt clare și bine definite, astfel că nu rămâne loc de interpretări eronate.
Iată anunțul de ultimă oră al președintelui Nicușor Dan
"Am transmis Parlamentului cererea de reexaminare a legii care modifică OUG 31/2002 privind combaterea extremismului.
Statul român are datoria de a acționa ferm împotriva urii, xenofobiei și incitării la discriminare. Totuși, această datorie poate fi îndeplinită doar prin legi clare, previzibile și echilibrate. În caz contrar, riscăm efectul opus, amplificarea tensiunilor într-o societate deja polarizată și adâncirea neîncrederii în instituțiile statului.
În forma actuală, legea este insuficient de clară în definirea unor infracțiuni. Unele articole pot fi interpretate abuziv, ceea ce ar putea transforma în infractori persoane fără legătură cu extremismul. De exemplu, noua lege prevede pedepse cu închisoarea de la unu la cinci ani pentru distribuirea oricărui material care conține idei xenofobe, fără a face diferența între materiale de propaganda extremistă și opere literare sau texte istorice.
România are nevoie atât de fermitate, cât și de echilibru. Ambele sunt esențiale pentru apărarea democrației", transmite Nicușor Dan pe Facebook.
Ce spun judecătorii CCR care au respins sesizarea privind legea
Curtea Constituțională a României a respins, joi, ca neîntemeiată, sesizarea președintelui Nicușor Dan în legătură cu Legea privind unele măsuri pentru combaterea antisemitismului și xenofobiei, precum și interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob.
Decizia de respingere a sesizării a fost luată cu unanimitate de voturi.
Aceasta este prima sesizare trimisă de Nicușor Dan la CCR de la preluarea mandatului de președinte al României.
În esență, Curtea Constituțională spune că legea criticată de Nicușor Dan este clară, precisă și predictibilă, iar într-o societate democratică europeană 'nu se poate accepta ca valorile și principiile unor ideologii, care au fundamentat mecanisme politice și instituționale de exterminare fizică a unor grupuri întregi de populație, eliminând însăși demnitatea umană, să fie protejate prin invocarea dreptului la libertate de exprimare'.
Într-un comunicat transmis joi, Curtea Constituțională spune că a constatat că sunt constituționale, în raport cu criticile formulate de președintele Nicușor Dan, dispozițiile art.I pct.2 [cu referire la art.1 din OUG 31/2002], ale art.I pct.3 [cu referire la art.2 lit.b) ind.1 din OUG nr.31/2002], ale art.I pct.5 [cu referire la art. 3 alin.(1) din OUG 31/2002], ale art.I pct.6 [cu referire la art. 4 alin.(2 ind.1) din OUG 31/2002], ale art.I pct.7 [cu referire la art. 4 alin.(2 ind.2) din OUG 31/2002], ale art.I pct.8 [cu referire la art. 4 alin.(3) din OUG 31/2002], ale art.I pct.9 [cu referire la art.5 din OUG 31/2002], ale art.I pct.14 [cu referire la art.12 din OUG 31/2002], ale art.I pct.15 [cu referire la art.13 din OUG 31/2002] și ale art.II pct.1 [cu referire la art.2 lit.d) din Legea nr.157/2018] din Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr.31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și pentru modificarea Legii nr.157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului.
Criticile aduse de președinte nu sunt valide
În esență, raportat la criticile formulate de Nicușor Dan, Curtea a constatat că 'legea supusă controlului de constituționalitate este clară, precisă și predictibilă prin raportare la conținutul reglementării, pe care l-a raportat la obiectul și scopul legitim al legii, acela de a proteja prin mijloace penale, valorile sociale cele mai importante ale unei societăți democratice, fundamentate în necesitatea asigurării demnității ființei umane și a respectului deplin al drepturilor și libertăților fundamentale'.
'Pentru a pronunța această soluție, Curtea a reținut că ideologia nazistă, fascistă și legionarismul sunt concepte istorice și politice care nu pot fi relativizate prin definiții juridice de drept pozitiv, întrucât ele reflectă realități sociale istorice care au fundamentat reale regimuri politice criminale care au eliminat fizic grupuri de oameni, practicând violența sistemică, asasinatele politice și antisemitismul. Prin finalitatea lor, aceste regimuri politice totalitare au încălcat principiile statului de drept, drepturile omului și democrația. Atât consacrarea normativă a infracțiunilor specifice, cât și scopul legii criticate sunt justificate și legitime pentru că urmăresc să protejeze, prin mijloacele specifice dreptului penal și cu garanții proporționale rezultate din dreptul la un proces echitabil care fundamentează derularea oricărui proces penal, valorile și principiile esențiale ale democrației împotriva unor fapte care prezintă un pericol major pentru fundamentele sistemelor politice democratice', spune CCR.
Legea e în acord cu principiile europene
CCR precizează că această decizie ia act și se încadrează în ansamblul principiilor și valorilor democratice europene, fiind în consonanță cu argumentele juridice utilizate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului într-o bogată jurisprudență.
Curtea amintește faptul că, pe 10 iulie, tot cu unanimitate, a respins ca neîntemeiată o altă obiecție de neconstituționalitate pentru critici similare, formulată de parlamentari ai S.O.S. România, AUR și POT.
'Cu privire la această obiecție, Curtea și-a motivat respingerea într-o decizie aflată în curs de redactare și publicare, pe fundamentul unui test de proporționalitate între măsurile legislative propuse și obiectivul legitim urmărit de legiuitor, constatându-se faptul că respectivele măsuri nu afectează libertatea de exprimare, de conștiință ori accesul la educație și cultură. Într-o societate democratică europeană, nu se poate accepta ca valorile și principiile unor ideologii care au fundamentat mecanisme politice și instituționale de exterminare fizică a unor grupuri întregi de populație, eliminând însăși demnitatea umană, să fie protejate prin invocarea dreptului la libertate de exprimare, în acord cu limitele constituționale prevăzute în art. 30 alin. (7)', explică CCR.
În sesizarea trimisă la Curte, Nicușor Dan spune că statul român trebuie să acționeze cu fermitate pentru a preveni și pentru a combate incitarea la ură, la xenofobie, la discriminare de orice fel, însă, dacă nu o face într-o manieră echilibrată, cu respectarea strictă a prevederilor constituționale, efectul va fi contrar.
'Societatea românească este puternic polarizată, încrederea în autoritățile statului este la cote reduse și orice acțiune a statului care se referă în mod dezechilibrat la această polarizare crește tensiunea socială și neîncrederea în autorități', preciza el.
De asemenea, președintele indică lipsa de claritate a noțiunii de legionar și de fascist.
'Absența unei definiții legale exprese a noțiunii de legionar lasă loc arbitrariului în activitatea organelor judiciare (parchete și instanțe de judecată) chemate să urmărească și să judece cele două infracțiuni prevăzute în art. I pct. 5 și 6 din lege, ceea ce poate să genereze practică neunitară și instabilitate juridică la nivelul societății. Pericolul este cu atât mai serios cu cât infracțiunile menționate sunt sancționate cu pedepse relativ severe (închisoarea de la 3 la 10 ani, respectiv de la unu la 5 ani, și interzicerea unor drepturi), ceea ce face ca lipsa de claritate a legii să determine riscuri importante față de libertatea individului și celelalte garanții procesuale asociate dreptului la un proces echitabil. Similar, nici termenul de fascist nu beneficiază de o definiție legală, chiar dacă acesta este folosit constant în cuprinsul OUG 31/2002, ceea ce ridică aceeași problemă de neconformitate a textelor legale cu standardele impuse de art. 1 alin. (5) din Constituție', afirmă Nicușor Dan.
Președintele mai spune că, prin comparație, legislațiile celorlalte state membre ale Uniunii Europene identifică mai precis sfera organizațiilor, a faptelor, a materialelor și a simbolurilor interzise.
Nicușor Dan se referă și la lipsa de claritate a noțiunii de materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, din perspectiva conținutului
'Este lesne de observat că definiția citată este circulară, deoarece lămurește numai sensul noțiunii de materiale, dar calificarea acestora ca fiind fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se realizează prin trimitere la idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, ceea ce nu lămurește deloc semnificația atributelor enumerate de legiuitor. Cu alte cuvinte, lipsește chiar elementul central al materialelor incriminate de art. I pct. 6 din Lege, ceea ce lasă loc arbitrariului în interpretarea și în aplicarea acestei noțiuni de către organele judiciare competente (parchetele și instanțele judecătorești)', mai afirmă el.
Șeful statului aduce și critici de constituționalitate din perspectiva dreptului la informație (art. 31 din Constituție), accesului la cultură (art. 33 din Constituție) și libertății de exprimare (art. 30 din Constituție).
Comentează