Deputatul Silviu Vexler, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România (FCER), a anunţat, joi, că a hotărât să returneze distincţia Ordinul Naţional pentru Merit pe care a primit-o din partea Statului Român, având în vedere atitudinea şi poziţionarea publică a preşedintelui Nicuşor Dan cu privire la sesizarea Curţii Constituţionale în privinţa legii de combatere şi sancţionare a extremismului.
"Am hotărât să returnez mâine distincţia pe care am primit-o din partea Statului Român - Ordinul Naţional pentru Merit. Având în vedere atitudinea şi poziţionarea publică a Preşedintelui României, domnul Nicuşor-Daniel Dan, dar şi consecinţele acestora, îmi este imposibil să păstrez acest Ordin. Mesajul care transpare din sesizarea domniei sale, adresată astăzi Curţii Constituţionale a României, împotriva legii de combatere şi sancţionare a extremismului este unul de relativizare a pericolului prezentat tocmai de extremism. Efectul acţiunii Preşedintelui României în societate, direct sau indirect, va fi de încurajare a promovării în continuare a ideologiei legionare, a conducătorilor organizaţiilor extremiste, inevitabil, a antisemitismului şi a tuturor formelor de extremism", afirmă deputatul Vexler, într-o postare pe pagina sa de Facebook.
El aminteşte că tot joi, Curtea Constituţională a României a respins, integral, în unanimitate, sesizarea de neconstituţionalitate a Proiectului de Lege privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură formulată de grupurile parlamentare ale Partidului S.O.S. România, Alianţei pentru Unirea Românilor şi Partidului Oamenilor Tineri şi deputaţi neafiliaţi. Vexlter punctează că sesizarea de neconstituţionalitate formulată de preşedintele Nicuşor Dan este "aproape identică" cu aceasta, "dar mult mai nocivă pentru întreaga societate".
"Decizia CCR de respingere a precedentei sesizări este mai mult decât clară : 'În esenţă, Curtea a constatat că adoptarea legii nu reprezintă o ingerinţă asupra libertăţii de exprimare, informare şi învăţătură întrucât în urma aplicării testului de proporţionalitate, legea criticată îşi găseşte justificarea raportat la exigenţele indicate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, sub aspectul scopului legitim şi al măsurii adecvate şi necesare într-o societate democratică, păstrând justul echilibru între interesele colective şi cele individuale. () Totodată, dispoziţiile legale criticate întrunesc cerinţele de claritate, precizie şi previzibilitate şi nu contravin dreptului la viaţă intimă familială şi privată, exigenţelor libertăţii de exprimare'. Regret că printr-un astfel de gest al Şefului Statului sunt distruse, într-o bună măsură, toate eforturile făcute de Statul Român timp de peste 30 de ani. Eforturi la care am contribuit şi eu", menţionează preşedintele FCER.
El adaugă că, în acest moment, consideră că Strategia naţională pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură a devenit irelevantă şi ar trebui abrogată, împreună cu desfiinţarea Comitetului interministerial de monitorizare a implementării acestei Strategii.
"Altfel, vom continua într-un joc continuu al formelor fără fond. Sunt onorat că am putut iniţia acest proiect legislativ esenţial pentru o societate democratică şi un stat de drept. Mulţumesc Grupurilor Parlamentare ale Partidului Social Democrat, Partidului Naţional Liberal, Uniunii Salvaţi România, Uniunii Democrate ale Maghiarilor din România şi Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale pentru susţinerea acordată şi pentru că au înţeles atât importanţa cât şi necesitatea proiectului", mai spune, în postarea de pe Facebook, deputatul care reprezintă comunitatea evreiască.
Nicușor Dan trage frâna de urgență pe Legea Vexler
Şeful statului a trimis Curţii Constituţionale o sesizare asupra Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi pentru modificarea Legii 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului.
Preşedintele consideră că, prin modalitatea de adoptare şi prin conţinutul său normativ, legea a fost adoptată cu încălcarea unor norme şi principii constituţionale.
Nicuşor Dan subliniază că "orice acţiune a statului care se referă la polarizarea existentă trebuie să ofere toate garanţiile pentru a nu putea fi citită ca o acţiune a unei opţiuni politice a societăţii, cu reprezentare parlamentară majoritară, împotriva celeilalte".
"Statul român trebuie să acţioneze cu fermitate pentru a preveni şi pentru a combate incitarea la ură, la xenofobie, la discriminare de orice fel. Dacă nu o face însă într-o manieră echilibrată, cu respectarea strictă a prevederilor constituţionale, efectul va fi contrar. Societatea românească este puternic polarizată, încrederea în autorităţile statului este la cote reduse şi orice acţiune a statului care se referă în mod dezechilibrat la această polarizare creşte tensiunea socială şi neîncrederea în autorităţi", spune el.
Şeful statului invocă critici de constituţionalitate din perspectiva necesităţii clarităţii şi previzibilităţii legii.
El indică lipsa de claritate a noţiunii de legionar şi de fascist.
"Absenţa unei definiţii legale exprese a noţiunii de legionar lasă loc arbitrariului în activitatea organelor judiciare (parchete şi instanţe de judecată) chemate să urmărească şi să judece cele două infracţiuni prevăzute în art. I pct. 5 şi 6 din Lege, ceea ce poate să genereze practică neunitară şi instabilitate juridică la nivelul societăţii. Pericolul este cu atât mai serios cu cât infracţiunile menţionate sunt sancţionate cu pedepse relativ severe (închisoarea de la 3 la 10 ani, respectiv de la unu la 5 ani, şi interzicerea unor drepturi), ceea ce face ca lipsa de claritate a legii să determine riscuri importante faţă de libertatea individului şi celelalte garanţii procesuale asociate dreptului la un proces echitabil. Similar, nici termenul de fascist nu beneficiază de o definiţie legală, chiar dacă acesta este folosit constant în cuprinsul OUG 31/2002, ceea ce ridică aceeaşi problemă de neconformitate a textelor legale cu standardele impuse de art. 1 alin. (5) din Constituţie", afirmă Nicuşor Dan.
Preşedintele mai spune că, prin comparaţie, legislaţiile celorlalte state membre ale Uniunii Europene identifică mai precis sfera organizaţiilor, a faptelor, a materialelor şi a simbolurilor interzise.
Nicuşor Dan se referă şi la lipsa de claritate a noţiunii de materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, din perspectiva conţinutului.
"Este lesne de observat că definiţia citată este circulară, deoarece lămureşte numai sensul noţiunii de materiale, dar calificarea acestora ca fiind fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se realizează prin trimitere la idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, ceea ce nu lămureşte deloc semnificaţia atributelor enumerate de legiuitor. Cu alte cuvinte, lipseşte chiar elementul central al materialelor incriminate de art. I pct. 6 din Lege, ceea ce lasă loc arbitrariului în interpretarea şi în aplicarea acestei noţiuni de către organele judiciare competente (parchetele şi instanţele judecătoreşti)", mai afirmă el.
Nicuşor Dan aduce şi critici de constituţionalitate din perspectiva dreptului la informaţie (art. 31 din Constituţie), accesului la cultură (art. 33 din Constituţie) şi libertăţii de exprimare (art. 30 din Constituţie).
Comentează