Nivelul de eroare estimat pentru cheltuielile bugetare ale Uniunii Europene din 2024 a scăzut la 3,6 %, de la 5,6 % în 2023, dar rămâne îngrijorător, semnalează auditorii Curţii de Conturi Europene, într-un raport publicat joi, informează Agerpres.
"Potrivit Curţii de Conturi Europene, nivelul de eroare estimat pentru cheltuielile de la bugetul UE a scăzut, dar rămâne îngrijorător. În raportul lor anual, publicat astăzi, auditorii subliniază totodată riscurile poverii tot mai grele asociate împrumuturilor contractate, precum şi implicaţiile pe care le au acestea pentru viitoarele bugete şi acţiuni ale UE. În contextul discuţiilor actuale de configurare a perioade bugetare a UE care va începe în 2028, auditorii cer un accent mai puternic pe măsurarea performanţei, pe transparenţă şi pe asigurarea răspunderii de gestiune. Conturile UE pe 2024 oferă o imagine corectă şi fidelă şi operaţiunile subiacente veniturilor au fost lipsite de eroare", este concluzia Curţii de Conturi Europene, conform unui comunicat al instituţiei.
În ceea ce priveşte taxele vamale, raportul semnalează că este posibil ca acestea să nu fie declarate deloc sau să fie declarate incorect autorităţilor vamale naţionale de către importatori.
Comparând cu exerciţiul precedent, nivelul de eroare care afectează cheltuielile UE a scăzut la 3,6 % (faţă de 5,6 % în 2023). Auditorii se arată nemulţumiţi şi de neregulile constatate pentru o parte din cei 59,9 miliarde de euro cheltuiţi prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă (MRR), principalul pilon al pachetului UE NextGenerationEU (NGEU) de redresare post-pandemie. Auditorii au observat că impactul financiar al acestor nereguli tinde să crească.
"Nivelul de eroare mai scăzut este un pas în direcţia cea bună, dar observăm în continuare prea multe nereguli în cheltuielile UE. Ele sunt clar consecinţa unor deficienţe persistente în structurile de control şi de asigurare a răspunderii. Pe măsură ce bugetul pe termen lung post-2027 prinde contur, factorii de decizie ai UE ar trebui să înveţe din constatările noastre, pentru a asigura viabilitatea şi transparenţa viitoarelor bugete ale UE", a declarat preşedintele Curţii de Conturi Europene, Tony Murphy, citat în comunicat.
Potrivit sursei menţionate, concluzia auditorilor este că nivelul de eroare estimat a fost atât semnificativ, cât şi generalizat. În consecinţă, pentru al şaselea an consecutiv, opinia de audit a Curţii cu privire la cheltuielile UE este o opinie contrară.
"Din nou, rata de eroare globală estimată este în mare parte determinată de plăţi neconforme asociate cheltuielilor din cadrul politicii de coeziune a UE. Această rată a fost de 5,7 % în 2024, faţă de 9,3 % în 2023. Cele mai frecvente erori din bugetul UE sunt în continuare cele legate de proiecte şi costuri neeligibile, precum şi de nerespectarea normelor privind achiziţiile publice", se arată în raport.
Acesta mai subliniază că 2024 a fost al patrulea an de implementare a MRR, mecanism prin care ţările din UE primesc fonduri dacă îndeplinesc anumite jaloane sau ţinte predefinite. Spre deosebire de cheltuielile bugetare clasice, plăţile din MRR către statele membre nu sunt condiţionate de respectarea normelor UE şi a normelor naţionale.
"Dintre cele 28 de granturi primite de statele membre prin MRR în 2024, în valoare totală de 59,9 miliarde de euro, 6 nu au fost conforme cu normele şi condiţiile aplicabile. În
plus, auditorii nu au putut concluziona dacă două jaloane legate de reforme judiciare dintr-un stat membru au fost îndeplinite în mod satisfăcător, dat fiind că ele erau legate de o cauză referitor la care Curtea de Justiţie a UE nu se pronunţase încă. Îndeplinirea lor satisfăcătoare constituia o condiţie prealabilă pentru efectuarea oricărei plăţi din MRR către statul membru respectiv. Auditorii au identificat şi cazuri în care jaloanele şi ţintele nu fuseseră bine concepute. Ei scot la lumină şi probleme persistente legate de fiabilitatea informaţiilor pe care statele membre le-au inclus în declaraţiile lor de gestiune. În consecinţă, opinia exprimată pentru cheltuielile din MRR a fost însoţită de rezerve", se mai menţionează în raport.
Auditorii avertizează că astfel de modele de cheltuieli ar trebui utilizate în viitor numai atunci când se poate asigura că responsabilităţile sunt clare, că finanţarea este direct legată de rezultate măsurabile şi că plăţile pot fi urmărite până la costurile reale.
Raportul anual atrage atenţia, printre altele, asupra faptului că împrumuturile contractate pot amplifica riscurile pentru viitoarele bugete ale UE. Se avertizează că, până în 2027,
cuantumul împrumuturilor în curs ale UE ar putea depăşi 900 de miliarde de euro, un nivel de aproape 10 ori mai mare decât cel din 2020, înainte de lansarea pachetului de redresare economică NGEU. În mod similar, dobânzile plătite pentru NGEU în actuala perioadă bugetară ar putea depăşi 30 de miliarde de euro, adică mai mult decât dublul sumei estimate iniţial de Comisia Europeană la 14,9 miliarde de euro.
Sursa citată mai atenţionează că pentru perioada 2028-2034, dobânzile ar putea creşte la aproape 74 de miliarde de euro şi că bugetele viitoare ale UE trebuie să fie viabile. De aceea, nu trebuie ignorată în niciun fel povara tot mai grea asociată obligaţiilor legate de împrumuturile contractate.
"Existenţa unor garanţii solide şi asigurarea unor resurse suficiente pentru implementarea programelor UE sunt deci mai importante ca oricând", punctează auditorii.
În fiecare an, auditorii examinează veniturile şi cheltuielile UE, verificând fiabilitatea conturilor anuale şi conformitatea operaţiunilor de venituri şi de cheltuieli cu normele aplicabile. Auditorii măsoară nivelul de eroare estimat în raport cu un prag de 2 %, dincolo de care cheltuielile neconforme sunt considerate a fi de o importanţă semnificativă. Nivelul de eroare estimat nu e un indicator al fraudei, al ineficienţei sau al risipei, ci o estimare a sumelor de bani care nu au fost utilizate în conformitate cu normele UE şi cu normele naţionale.
În cursul activităţii lor, auditorii au identificat totuşi 19 cazuri de suspiciune de fraudă. Acestea au fost semnalate autorităţilor UE competente.
O opinie "contrară" înseamnă că auditorii au identificat probleme generalizate. O opinie "cu rezerve" înseamnă că au fost identificate probleme, dar ele nu au un caracter generalizat.
Comentează