Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a fost profund tulburat de informații primite dintr-o sursă credibilă din SUA, potrivit cărora președintele american Donald Trump intenționa să anunțe retragerea Statelor Unite din NATO în fața Congresului. Aceeași sursă îl avertizase și în privința intervenției provocatoare pe care vicepreședintele american JD Vance urma să o aibă la Conferința de Securitate de la München, arată Politico într-un amplu material intitulat „Noaptea în care cancelarul Merz și-a schimbat părerea despre Trump”.
Momentul decisiv pentru Merz a venit pe 28 februarie 2025, la cinci zile după victoria sa electorală. În drum spre casă, după un miting în Hamburg, Merz a vizionat un videoclip care avea să-i schimbe fundamental direcția politică. În înregistrare, Donald Trump îl umilea în fața camerelor pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, aflat într-o vizită oficială la Casa Albă. În locul unor negocieri, întâlnirea s-a transformat într-o mustrare publică. Zelenski a fost acuzat că periclitează pacea mondială și că nu a fost recunoscător pentru ajutorul primit. Vicepreședintele Vance a întrebat repetitiv: „Ai mulțumit vreodată?”, iar Trump a anulat discuțiile ulterioare și acordul economic pregătit.
Șocat de scenele vizionate, Merz a postat imediat un mesaj de sprijin pentru Zelenski și a intrat într-o serie de consultări telefonice cu lideri europeni și cu fostul cancelar Olaf Scholz. Concluzia comună: garanțiile de securitate oferite de SUA și credibilitatea NATO erau în pericol real. Germania trebuia să se pregătească singură pentru o eventuală amenințare militară, indiferent de costuri.
Trecerea de la austeritate la reînarmare masivă
Friedrich Merz, cunoscut ca un adept ferm al politicii fiscale restrictive, a virat brusc spre susținerea unor cheltuieli masive de apărare – estimate între 1.000 și 1.500 miliarde euro în următorii 12 ani. Acest viraj a fost motivat nu doar de comportamentul lui Trump, ci și de informațiile prezentate de Scholz privind reînarmarea accelerată a Rusiei.
Pentru a putea depăși constrângerile constituționale impuse de așa-numita „frână a datoriei” (Schuldenbremse), Merz a cerut un aviz juridic de la fostul judecător constituțional Udo Di Fabio, care a confirmat posibilitatea modificării Legii fundamentale până pe 25 martie – ziua în care noul Bundestag, cu o componență mai fragmentată și cu influență crescută a partidului de extremă dreapta AfD, urma să-și înceapă mandatul. Merz a profitat de acest interval pentru a iniția reforma.
Înaintea alegerilor, Merz încercase fără succes să-l convingă pe Vance să nu mai susțină indirect AfD. La München, Vance a șocat audiența declarând că „restricțiile europene asupra libertății de exprimare sunt mai periculoase decât Rusia sau China”. În culise, acesta s-a întâlnit și cu lidera AfD, Alice Weidel, fără a-l informa pe Merz. Acest episod a fost un alt semnal de alarmă pentru liderul german.
„Independența față de SUA” – o nouă linie strategică
În seara alegerilor, Merz a surprins publicul afirmând că Germania și Europa trebuie să urmărească o „independență reală față de SUA”. Declarația sa a marcat o ruptură de retorica pro-transatlantică tradițională și a reflectat îngrijorarea tot mai mare față de posibila retragere americană din angajamentele NATO.
Pe 4 martie, înainte de discursul președintelui Trump în Congres, Merz a declarat în cadrul grupului său parlamentar: „Dacă Trump anunță în această seară retragerea din NATO, atunci noi, Republica Federală Germania, vom fi primii care au reacționat corect din timp.” Chiar dacă anunțul nu a venit, Merz rămâne convins că Trump intenționa inițial să-l facă, dar s-a răzgândit în ultimul moment.
Merz a invocat celebra replică a lui Mario Draghi („Whatever it takes”) pentru a-și justifica decizia de a înlocui austeritatea cu reînarmarea. Noua coaliție cu social-democrații lui Scholz a convenit un plan de cheltuieli fără precedent, ce include și un fond special de 500 miliarde euro pentru infrastructură.
După cum știm, lucrurile au evoluat altfel. Trump a ținut discursul său în fața Congresului, dar nu a menționat retragerea din NATO.
Până în prezent, Merz nu crede că sursa sa din Washington l-a dezinformat. El crede că anunțul privind retragerea din NATO fusese pregătit. Trump s-a răzgândit în ultimul moment, scrie Politico.
Revista Politico a solicitat Casei Albe să răspundă la afirmația potrivit căreia Trump ar fi luat în considerare utilizarea discursului său din 4 martie, adresat unei sesiuni comune a Congresului, pentru a anunța retragerea SUA din NATO. Într-o declarație transmisă prin e-mail, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, a afirmat: „O astfel de declarație nu a fost inclusă în niciun proiect de discurs”, notează Politico în încheiere.
Comentează