Pozițiile armene au fost bombardate de forțele armate azere, informează Ministerul Armean al Apărării. De asemenea, Ministerul Apărării din Azerbaidjan a raportat aseară bombardarea periodică a pozițiilor armatei azere de către forțele armate armene la frontieră.
"În noaptea de 20 octombrie, în jurul orei 00:05, unități ale Forțelor Armate azere au deschis focul de la diferite arme de calibru mic și mortiere asupra pozițiilor armene situate în direcția estică a frontierei armeano-azere", informează serviciul de presă al ministerului Armean al Apărării. Ministerul Apărării a precizat că nu există pierderi de partea armeană, situația fiind relativ stabilă în acest moment.
Ministerul Apărării din Azerbaidjan: "Pe 19 octombrie, de la 22:35 la 00:25 pe 20 octombrie, unități ale Forțelor Armate Armene din pozițiile din conducerea așezărilor Guneshli, Yukhari Shorja și Yukhary Zagaly din districtul Basarkechar (la granița dintre Azerbaidjan și Armenia) au supus periodic pozițiile armatei noastre staționate în direcția așezărilor din districtul Astaf dashkesan și Mollabayramli din districtul Kelbajar la bombardarea de la diferite arme de calibru mic", se arată în comunicat. Armata azeră a luat "măsuri adecvate de răspuns", a adăugat ministerul.
Consiliul European a decis luni să desfășoare până la 40 de experți de monitorizare de-a lungul părții armene a frontierei internaționale cu Azerbaidjanul pentru a observa situația după ce zeci de incidente la frontieră au dus la conflicte între cei doi vecini.
Într-o declarație scrisă, Uniunea Europeană a subliniat că decizia are ca scop "facilitarea restabilirii păcii și securității în zonă, consolidarea încrederii și delimitarea frontierei internaționale între cele două state".
"Pentru a asigura o desfășurare rapidă a capacității de monitorizare a UE, s-a decis ca experții de monitorizare să fie desfășurați temporar de la Misiunea de monitorizare a Uniunii Europene în Georgia (EUMM Georgia)", a adăugat acesta, precizând că, cu toate acestea, capacitatea de monitorizare din Georgia nu va fi afectată.
Misiunea de monitorizare de-a lungul frontierei dintre Azerbaidjan și Armenia nu va dura mai mult de două luni.
Decizia vine după ciocnirile mortale din septembrie de-a lungul frontierei dintre Armenia și Azerbaidjan, care au generat temeri legate de un nou conflict total. Luna trecută, cel puțin 286 de persoane au fost ucise de ambele părți, înainte ca un armistițiu mediat de SUA să pună capăt celor mai grave confruntări din 2020, când tensiunile care se manifestau la foc mic au degenerat într-un război total.
Decizia UE de a trimite misiunea urmează unei întâlniri din 6 octombrie între președintele francez Emmanuel Macron și președintele Consiliului European Charles Michel cu președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, și premierul armean Nikol Pashinian. În urma întâlnirii, Aliyev a declarat reporterilor din țara sa că procesul de pace cu Armenia "a fost acum accelerat".
"Armenia și Azerbaidjanul și-au confirmat angajamentul față de Carta Națiunilor Unite și de Declarația de la Alma Ata din 1991, prin care ambele recunosc integritatea teritorială și suveranitatea celeilalte părți", a declarat Consiliul European într-o declarație la începutul acestei luni.
Relațiile dintre fostele republici sovietice Armenia și Azerbaidjan au fost tensionate din 1991, când armata armeană a ocupat ilegal Karabakh, un teritoriu recunoscut la nivel internațional ca parte a Azerbaidjanului, și șapte regiuni adiacente.
Confruntările au izbucnit la 27 septembrie 2020, armata armeană atacând civili și forțele azere, încălcând mai multe acorduri umanitare de încetare a focului.
În timpul conflictului de 44 de zile, Azerbaidjanul a eliberat mai multe orașe și aproximativ 300 de așezări și sate care fuseseră ocupate de Armenia timp de aproape 30 de ani.
Luptele s-au încheiat cu un acord mediat de Rusia la 10 noiembrie 2020, care a fost văzut ca o victorie pentru Azerbaidjan și o înfrângere pentru Armenia.
Cu toate acestea, încetarea focului a fost încălcată de mai multe ori de atunci.
După încheierea conflictului, Azerbaidjanul a lansat o inițiativă masivă de reconstrucție în regiunea Karabah eliberată.
În iulie, Azerbaidjanul a început procesul de întoarcere a populației sale pe terenurile recucerite de la forțele armene, în ceea ce Baku numește "Marea întoarcere". Țara bogată în petrol a promis să repopuleze terenurile recucerite.
Între timp, ministrul de externe Mevlüt Çavușoğlu a declarat luni că: "Orice pas pozitiv în relațiile dintre Azerbaidjan și Armenia se va reflecta în mod inevitabil în mod pozitiv în relațiile Ankarei cu Erevan".
În 2021, Ankara și Erevan au numit reciproc reprezentanți speciali pentru a normaliza relațiile.
Comentează