Preşedintele rus Vladimir Putin a acuzat luni NATO de provocarea unei curse a înarmării pe plan mondial, anunţând totodată consolidarea triadei nucleare a Rusiei cu bombardiere Tu-160M modernizate şi rachete balistice intercontinentale RS-24 Iars, relatează EFE, potrivit Agerpres.
"Ştim că la summitul NATO (de marţi şi miercuri de la Haga, în Olanda) se intenţionează să se anunţe lansarea unui program pe scară largă pentru continuarea creşterii potenţialului Alianţei Nord-Atlantice. Pentru realizarea acestuia, statele membre îşi vor creşte bugetele militare", a spus Putin, adresându-se unui grup de absolvenţi ai şcolilor şi academiilor militare, eveniment transmis în direct de televiziunea de stat rusă.
Vladimir Putin susţine că "membrii blocului nord-atlantic cheltuiesc în prezent în scopuri militare mai mult decât toate ţările lumii la un loc. De aici rezultă clar cine provoacă de fapt militarizarea globală şi o cursă a înarmărilor", potrivit lui.
Putin a calificat drept "poveşti de groază" argumentele invocate de NATO pentru a-şi justifica planurile: "Presupusa ameninţare din partea Rusiei şi posibilitatea ca noi să invadăm Europa".
"Ei înşişi au inventat această poveste de groază şi o repetă an de an", afirmă preşedintele rus, adăugând că, la fel ca în Marele Război Patriotic (aşa cum Rusia numeşte al Doilea Război Mondial), soldaţii ruşi pe care el i-a trimis în Ucraina luptă "pentru viitorul nostru" (al ruşilor).
Ca răspuns la aderarea Finlandei la NATO, Putin a menţionat că formarea noilor unităţi pentru districtele militare Moscova şi Leningrad se va încheia în acest an.
El a adăugat că aceste garnizoane vor fi întărite cu divizii care vor avea o capacitate de luptă mai mare.
Putin a spus că, datorită importanţei crescute a aparatelor fără pilot în conflictele actuale, va fi creată o nouă Forţă a dronelor în cadrul armatei ruse.
Adresându-se absolvenţilor, el a avertizat, de asemenea, cu privire la înrăutăţirea situaţiei din Orientul Mijlociu prin implicarea în conflict a "puterilor non-regionale" - bombardarea Iranului de către SUA - ceea ce împinge lumea "pe marginea prăpastiei".
"Având în vedere creşterea tensiunii geopolitice, vom continua să luăm măsurile adecvate pentru a consolida securitatea Rusiei şi a aliaţilor noştri. Dezvoltarea forţelor noastre armate este o garanţie a unei Rusii suverane şi independente", a afirmat Putin, adăugând în acest context că a fost lansată producţia în serie a noii rachete balistice Oreşnik. Această rachetă "şi-a dovedit eficienţa în luptă", a asigurat preşedintele rus, deşi unii experţi occidentali exprimă rezerve faţă de capacităţile acesteia, conform unor media independente ruse.
Potrivit Institutului Internaţional de Cercetare a Păcii de la Stockholm (SIPRI), în ianuarie 2025, Rusia avea în serviciu 592 de rachete strategice. Peste jumătate dintre acestea, 333, erau rachete terestre, inclusiv 206 rachete Iars menţionate de Putin, fiecare purtând patru focoase de 250 de kilotone. În plus, Rusia are 78 de rachete Topol-M, 34 de noi sisteme Avangard (rachete hipersonice cu rază intercontinentală) şi 34 de rachete Voevoda (denumit SS-18 Satan de către NATO) , care sunt în serviciu de la sfârşitul anilor 1980, notează The Moscow Times.
Forţele nucleare navale ale Rusiei, potrivit SIPRI, cuprind 12 submarine strategice capabile să transporte 192 de rachete. În plus, Moscova are o flotă de bombardiere strategice Tu-95M (52 exemplare) şi Tu-160 (15).
Numărul de rachete şi focoase nucleare desfăşurate de Rusia este limitat de Tratatul de reducere a armelor strategice cu SUA (New START) la maximum 700, respectiv 1.550. Însă acest pact, ultimul în vigoare între Moscova şi Washington, expiră în 2026, ameninţând cu o nouă cursă a înarmării nucleare, spune cercetătorul senior SIPRI, Hans M. Kristensen, citat de The Moscow Times.
"Epoca reducerii numărului de arme nucleare în lume se apropie de sfârşit", remarcă el. "Observăm o tendinţă clară spre creşterea arsenalelor, escaladarea retoricii nucleare şi retragerea din acordurile de control asupra armamentelor", mai constată expertul SIPRI.
Rusia, membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, a lansat la 24 februarie 2022 o invazie pe scară largă în Ucraina, considerată de Kiev şi Occident drept o agresiune militară neprovocată, ilegală şi nejustificată. Războiul dus de Rusia în Ucraina este primul conflict de asemenea anvergură pe continentul european de la cel de-al Doilea Război Mondial, ceea ce a determinat ţările europene să-şi sporească măsurile de securitate.
Kremlinul a declarat marți că NATO urmează o calea a militării excesive și încearcă să portretizeze Rusia drept un „monstru infernal” pentru a justifica creșterile cheltuielilor pentru apărare, relatează Reuters.
În contextul summitului NATO de la Haga, liderii alianței au avertizat că Federația Rusă ar putea ataca un stat membru în următorii ani, dacă nu este oprită în Ucraina. Moscova neagă acuzațiile și susține că nu are intenții agresive față de NATO.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov a declarat „Este o alianță creată pentru confruntare, nu pentru pace și stabilitate”. Acesta a criticat propunerea NATO de a crește cheltuielile de apărare la 5%, susținând „Pentru a face asta, trebuie să creezi imaginea unui demon al iadului, a unui monstru. Și din punctul de vedere al acestor funcționari NATO, Rusia este cea mai potrivită pentru rolul monstrului”.
Separat, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a acuzat NATO că își depășește aria tradițională de responsabilitate, încercând să-și extindă influența în Orientul Mijlociu, Caucazul de Sud, Asia Centrală, regiunea Arctică și zona Asia-Pacific.
Comentează