In sistemul judiciar este cunoscută implicarea ofiţerilor SRI în activitatea procurorilor, înainte de decizia CCR, în anumite grupuri discutându-se colaborarea strânsă dintre parchete şi SRI, în principal în privinţa cauzelor de corupţie. Surse din sistemul judiciar au explicat, pentru MEDIAFAX, că prin sesizarea procurorilor în legătură cu anumite posibile fapte şi realizarea interceptărilor/filajului, ofiţerii îşi urmăreau munca, posibilitatea implicării suplimentare fiind permisă sau nu de fiecare procuror în parte.
INCENDIAR DNA l-a filmat pe Toni Greblă, fostul judecător CCR, în baie: Ce au găsit procurorii
Sursele citate au precizat că, în acest context, munca anchetatorilor fiind uşurată de contribuţia ofiţerilor SRI, nu este exclusă o intruziune tacită, existând uneori impresia preluării controlului asupra unei anchete, în sensul obţinerii de informaţii mai mult decât necesare în ceea ce priveşte desfăşurarea cercetărilor într-un anumit dosar.
După decizia CCR, SRI şi-a păstrat atribuţia de a informa DNA cu privire fapte care reies din activitatea ofiţerilor, însă surse din sistem susţin că Serviciul şi-a întrerupt colaborarea chiar şi în acest sens cu DNA, de câteva luni nefiind trimisă nicio informare procurorilor.
După decizia CCR, SRI şi-a păstrat atribuţia de a informa DNA cu privire fapte care reies din activitatea ofiţerilor, însă surse din sistem susţin că Serviciul şi-a întrerupt colaborarea chiar şi în acest sens cu DNA, de câteva luni nefiind trimisă nicio informare procurorilor.
STENOGRAMELE care SCANDALIZEAZĂ Biserica Ortodoxă: Episcopul Teodosie, înregistrat de DNA
Existenţa unui protocol direct şi a unor echipe mixte SRI- DNA a fost infirmată şi de conducerea Direcţiei dar şi de SRI.
"Nu au existat echipe mixte SRI-procurori ori întâlniri între procurori şi ofiţerii de informaţii în case conspirative. Dosarele penale sunt instrumentate strict prin raportare la Codul penal, Codul de procedură penal şi Legea 78/2000", transmitea DNA printr-un comunicat de presă.
"SRI nu are niciun protocol cu DNA. Avem protocoale cu multe instituţii ale statului, perfect legale, care nu fac altceva decât normează activitatea ofiţerilor SRI în raport cu parchetele sau alte instituţii pe atribuţiile date de lege. Astăzi, multe din aceste documente nu mai sunt actuale pentru că Noul Cod Penal şi de Procedură Penală şi decizia CCR din martie 2016 le-au anulat", preciza SRI. Şi preşedintele Comisiei de Control al SRI spunea, pe 28 februarie, că nu sunt elemente din care să reieasă că legea ar fi fost încălcată în ceea ce priveşte colaborarea dintre SRI şi DNA.
După discuţiile lansate în spaţiul public şi la nivelul unor instituţii de control, în ciuda explicaţiilor oficiale venite de la instituţiile în cauză, în dezbaterile publice au intervenit şi ONG-uri care activează pe partea de justiţie. Spre exemplu, Centrul de Resurse Juridice a cerut procurorului general al României declasificarea protocolului de colaborare dintre Ministerul Public şi SRI. Organizaţia susţinea că "metodele speciale de supraveghere sau cercetare sunt procedee probatorii care duc la obţinerea mijloacelor de probă, acestea neputând fi obţinute decât de organele de urmărire penală, pe cale de consecinţă SRI a desfasurat activitati de urmarire penală".
Ulterior, au apărut informaţii referitoare la alte protocoale încheiate de SRI cu diverse instituţii. Directorul SRI Eduard Hellvig a decis denunţarea tuturor protocoalelor încheiate între SRI cu alte instituţii, inclusiv din domeniul justiţiei, care nu se corelează cu modificările legislative intervenite de la momentul încheierii, a precizat, pe 28 februariei, preşedintele Comisiei SRI, Adrian Ţuţuianu.
"SRI a încheiat protocoale începând cu 1992 la iniţiativa sa, a altor instituţii, unele aprobate prin hotărâre a CSAT. Protocoalele sunt bilaterale sau multilaterale, marea majoritate au caracter secret de stat pentru că privesc obiective, resurse, şi informaţii ale SRI. Au existat şi există protocoale cu MAI, MApN, SIE, STS, SPP, ministerul Justiţiei, ministerul Transporturilor, ministerul Comerţului, ministerul Sănătăţii", a spus Ţuţuianu.
În contextul existenţei acestor reglementări, un sindicat din Poliţie a cerut ministrului Afacerilor Interne verificarea protocoalelor de colaborare semnate cu SRI, Parchetul General şi Direcţia Naţională Anticorupţie. Poliţiştii susţineau că vor să ştie dacă aceste protocoale au fost încheiate în mod legal, când au fost semnate şi de către cine, dar şi interesele care au stat la baza lor.
"Poate vă veţi întreba care este motivaţia care a condus la interesul organizaţiei noastre privind 'colaborarea' cu aceste instituţii şi de aceea vă transmitem faptul că membrii noştri, poliţişti sau poliţişti de frontieră, ne-au semnalat multe cazuri în care s-au confruntat cu 'efectele' acestor protocoale. Înţelegem necesitatea existenţei unor acte care să prevadă condiţiile de colaborare dintre Poliţia Română şi celelalte instituţii implicate în actul de justiţie sau pentru apărarea ţării, precum şi nevoia de informaţii. Cu toate acestea, nu suntem şi nu vom fi de acord cu amestecul altora în problemele poliţiei, cu subordonarea poliţistului român în relaţiile cu reprezentanţii altor instituţii sau cu abuzuri pe care unii le comit, invocând 'protocolul'", susţinea Sindicatul Naţional al Agenţilor de Poliţie din România într-un comunicat de presă.
Comentează