Premium
Legea 303/2004, prima din calupul legilor justiției, a trecut de Camera Deputaților și merge la Senat. Aici, senatorul Șerban Nicolae a venit cu o serie de amendamente, față de varianta din camera inferioară. Principalele modificări apar la răspunderea penală și pecuniară a magistraților și se introduce obligativitatea statului de a se întoarce împotriva magistratului care a comis o eroare judiciară. De asemenea, o modificare importantă este eliminarea prevederii care dădea dreptul președintelui de a refuza o singură dată motivat procurorii din funcțiile de conducere.
La articoul 54, Șerban Nicolae propune abrogarea alineatului 3, cel care dădea dreptul președintelui de a refuza o singură dată numirea procurorilor în funcțiile de conducere: ”(3) Preşedintele României poate refuza motivat numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1), aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului”, acest articol se abrogă.
Procurorii prevăzuți la aliniatul 1 sunt următorii:
”(1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul general al Direcției Naționale Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai acestor parchete, precum și procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestora sunt numiți de Președintele României, la propunerea ministrului justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcția de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”.
În schimb, procurorii sunt revocați din funcție pe procedura deja cunoscută, la propunerea ministrului Justiției. Aici apare însă o modificare și se specifică să pot fi schimbați cu avizul secției de procurori din CSM, nu cu avizul întregului CSM.
Art. 54
(4) Revocarea procurorilor din funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător.
Față de varianta venită de la Camera Deputaților, Șerban Nicolae propune o modificare radicală a răspunderii magistraților. Acesta prevede că statul se îndreaptă oligatoriu împotriva unui magistrat care a comis o eroare judiciară. (textul subliniat cu italic reprezintă diferențele față de Camera Deputaților)
Art 96
(1) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.
(2) Eroarea judiciară atrage răspunderea judecătorilor și procurorilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.
(3) Este eroare judiciară atunci când, în înfăptuirea actului de justiție, se determină o soluționare greșită a unei proceduri judiciare și prin aceasta se produce o vătămare a drepturilor ori intereselor legitime ale unei persoane.
(4) Este rea-credință atunci când judecătorul sau procurorul, în exercitarea funcției, cu intenție, prin încălcarea Convenției pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale, a drepturilor și libertăților fundamentale prevăzute de Constituția României, ori a normelor de drept material sau procesual, a determinat o eroare judiciară.
(5) Este gravă neglijenţă atunci când judecătorul sau procurorul, în exercitarea funcției, din culpă, nesocotește normele de drept material ori procesual, determinând o eroare judiciară.
(6) Nu este îndreptăţită la repararea pagubei persoana care, în cursul procesului, a contribuit în orice mod la săvârşirea erorii judiciare de către judecător sau procuror.
(7) Pentru repararea prejudiciului produs printr-o eroare judiciară, persoana vătămată se poate îndrepta cu acţiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice, în condițiile legii, la tribunalul în cărui circumscripție își are domiciliul sau sediul, după caz. Plata de catre stat a sumelor datorate cu titlu de despagubire se efectueaza în termen de maxim 1 an de la data comunicarii hotararii judecatoresti definitive.
(8) După ce prejudiciul cauzat de o eroare judiciară a fost acoperit de stat, Ministerul Finanțelor Publice se întoarce în mod obligatoriu, pe cale judiciară împotriva judecătorului sau procurorului care a determinat eroarea judiciară. Competența de judecată, în primă instanță, revine Curții de Apel București, dispozițiile Codului de procedură civilă fiind pe deplin aplicabile.
(9) Termenul de prescripție a dreptului la acțiune al statului, prevăzut la alin. (8) este de un an, de la data când a fost achitat integral prejudiciul.
(10) Consiliul Superior al Magistraturii poate stabili condiții, termene și proceduri pentru asigurarea profesională obligatorie a judecătorilor și procurorilor. Asigurarea obligatorie nu poate să întârzie, să diminueze sau să înlăture răspunderea pentru eroare judiciară determinată de rea-credință sau gravă neglijență.
Conform amendamentului, CSAT este eliminat din procedura de verificare a declarațiilor pe proprie răspundere ale magistraților, cele în care aceștia își asumă faptul că nu fac parte din serviciile secrete. Pe noua procedură propusă verficiarea se va face de către Comisiile parlamentare de specialitate.
”Art. 7
(4) Verificarea veridicității datelor din declarațiile prevăzute la alin. (2) se face de către Camera Deputaților și Senat, prin comisiile permanente de apărare, ordine publică și siguranță națională și prin comisiile permanente pentru controlul activității serviciilor de informații, după caz, anual, din oficiu sau ori de câte ori sunt sesizate de ministrul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, judecătorul sau procurorul vizat. Rezultatul verificării efective se transmite de îndată
Consiliului Superior al Magistraturii, are valoare de informare conformă, iar răspunsul eronat se pedepseşte conform legii. Încălcarea dispoziţiilor alin. (1) conduce la eliberarea din funcţia deţinută, inclusiv cea de judecător sau procuror, în condițiile legii.”.
La articoul 54, Șerban Nicolae propune abrogarea alineatului 3, cel care dădea dreptul președintelui de a refuza o singură dată numirea procurorilor în funcțiile de conducere: ”(3) Preşedintele României poate refuza motivat numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1), aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului”, acest articol se abrogă.
Prin acest amendament crește condiția de vechime pentru procurorii numiți în funcții de conducere.
Art. 54
(1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorii șefi de Direcție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și adjuncții acestora sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii dintre procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcţia de procuror, pentru o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.
Aici se modifică faptul că procurorii sunt revocați din funcție cu avizul secției pentru procurori din cadrul CSM. În varianta actaulă erau destituiți cu avizul întregului CSM.
Art. 54
(4) Revocarea procurorilor din funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător.
Se introduce condiția de vechime de 8 ani pentru procurorii numiți în funcțiile de conducere.
”La articolul 55, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (11), cu următorul cuprins:
„(11) Pot fi numiţi în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) procurorii care au o vechime de minim 8 ani și care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani”
