După 10 zile de la semnarea sa, noul armistiţiu pe termen "nelimitat" instituit între armata ucraineană şi rebelii proruşi în estul Ucrainei este respectat în general, dar ciocnirile sunt încă frecvente şi scepticii - numeroşi, comentează AFP, transmite agerpres.
Această nouă încetare a focului în conflictul care durează de 31 de luni şi care a făcut aproape 10.000 de victime a fost propusă de Grupul de contact care reuneşte Kievul, Moscova şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), fiind acceptată în 23 decembrie de separatişti.
Citeşte şi: California se transformă într-o fortăreaţă împotriva EXPLULZĂRILOR decise de Donald Trump
Armistiţiul intervine după câteva zile de confruntări extrem de violente care au provocat moartea a 10 soldaţi ucraineni. De atunci, un militar ucrainean a decedat, iar cele două tabere se acuză încă reciproc pentru zeci de tiruri de artilerie.
Alegerile prezidenţiale americane, soldate cu victoria candidatului republican Donald Trump, a fost urmărită îndeaproape în Ucraina.
Miliardarul american şi-a exprimat în mai multe rânduri admiraţia pentru Vladimir Putin, în timp ce Kievul, ca şi parteneri săi occidentali, acuză Moscova că îi susţine militar pe combatanţii separatişti.
Deşi Moscova a dezminţit constant aceste acuzaţii, unii experţi estimează că Putin va fi tentat să-i readucă la ordine pe combatanţii rebeli pentru a facilita ridicarea sancţiunilor americane împotriva Rusiei, în special în sectoarele cruciale ale gazelor şi petrolului.
Alţii consideră dimpotrivă că această apropiere îi va da lui Vladimir Putin mână liberă atât timp cât Donald Trump se va afla la putere. Un lucru este sigur, estimează analistul militar rus Pavel Felgenhauer, "sfârşitul războiului depinde în întregime de Putin".
Citeşte şi: Sirian de 19 ani, una dintre săgeţile otrăvite trimisă de ISIS în Europa
De aproape doi ani, Germania şi Franţa duc negocieri dificile pentru a readuce pacea în estul Ucrainei.
Cu toate că Berlinul şi Parisul susţin public autorităţile ucrainene, mai mulţi diplomaţi europeni au exprimat, în particular, slăbiciunea celor două ţări faţă de Kiev, care refuză concesii minore, pe care le-a acceptat totuşi în cadrul acordurilor de pace de la Minsk, semnate în februarie 2015.
Printre acestea, un statut de autonomie special acordat regiunilor estice ale Ucrainei, ceea ce ar duce la creşterea prerogativelor consiliilor aleşilor regionali şi locali şi le-ar permite să organizeze o "poliţie populară".
De altfel, "pentru a vedea progrese suplimentare în negocierile de pace şi pentru ca noi să obţinem acest statut special, trebuie să existe o încetare a focului totală", a subliniat pentru AFP emisarul autoproclamatei republici Lugansk pentru negocierile de pace, Vladislav Deinego.
Adjunctul şefului OSCE, Alexander Hug, estimează la rândul său că este necesară "o voinţă politică" pentru rezolvarea conflictului. "Ei au arătat în trecut că pot opri tirurile când vor", a declarat el.
Citeşte şi: Citeşte şi: Iran. 70 de persoane sunt condamnate pentru SPIONAJ
La începutul tulburărilor în estul ţării, în aprilie 2014, armata ucraineană era falimentară. De atunci, echipamentul furnizat de aliaţii occidentali ai Kievului - în special în radare - şi creşterea bugetului apărării ucrainene au transformat această armată într-o forţă eficientă.
Totodată, starea de spirit s-a schimbat în Ucraina. Sentimentul naţionalist, ca şi mânia împotriva Rusiei, crescuseră la începutul războiului în Ucraina, dar chiar dacă aceste sentimente durează, politologul ucrainean Vadim Karasiov estimează că "oamenii sunt sătui de război".
În decembrie, o anchetă efectuată în comun de două importante institute de sondaj ucrainene dezvăluia astfel că doar 14% dintre ucraineni vor ca luptele să continue "până când toate teritoriile ocupate să revină Ucrainei".
Comentează