Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Noul Cod Penal. Violarea secretului votului nu mai este pedepsită cu închisoarea

codpenal
Într-un an cu două scrutine, unul pentru Parlamentul European, celălalt pentru prezidenţiale, violarea secretului votului nu mai este pedepsită cu închisoare, ca până acum, ci doar cu o amendă penală. Este doar un exemplu. Schimbările legislative au loc în condiţiile în care, în 2012, au fost înregistrate peste 2.000 de dosare privind suspiciuni de fraude electorale.
Noul Cod Penal dedică un capitol special infracţiunilor electorale, care până acum erau reglementate de cinci legi speciale, dedicate organizării alegerilor locale, parlamentare, europarlamentare şi prezidenţiale, precum şi referendumului.
Centralizarea faptelor de fraudă electorală într-o singură lege a adus însă şi o reducere a limitelor maxime de pedeapsă. Cea mai importantă diferenţă este în cazul violării secretului votului. Dacă în vechile Conduri, fapta se pedepsea cu închisoare de până la trei ani, de acum judecătorii o vor putea sancţiona cu cel mult o amendă penală. Sancţiunile scad şi în cazul faptelor mai grave, precum mita electorală, falsificarea buletinelor de vot, a listelor electorale ori împiedicarea drepturilor electorale. Pedeapsa maximă pentru toate aceste fapte era cinci ani de închisoare. Legea nouă prevede sancţiuni de cel mult trei ani petrecuţi în spatele gratiilor. Legea nouă se va aplica şi în cazul dosarelor trimise deja în judecată. În 2012, când în România au avut loc alegeri locale, dar şi referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, procurorii au deschis peste 2.600 de dosare. O parte dintre ele au fost trimise între timp în judecată. Cel mai cunoscut caz este cel instrumentat de DNA, în care a fost inculpat şi vicepremierul Liviu Dragnea. Dosarul este, în prezent, pe rolul Instanţei supreme. Situaţia pentru perioada 2008-2009, când au fost organizate patru scrutine, contabilizează aproape 8.000 de dosare şi sesizări. Mai puţin de unu la sută dintre acestea au ajuns în instanţă, iar peste 6.000 au fost închise din lipsă de probe sau sancţionate cu amenzi penale.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.