Parafraza celebrului slogan din campania electorală - formulat atunci la viitor, viitor devenit astăzi realitate - vrea să surprindă nu doar creativitatea și spiritul enciclopedic al susținătorilor celebrului olimpic (aceiași ca și în cazurile Traian Băsescu sau Klaus Iohannis), ci mai cu seamă situația delicată în care se află azi societatea românească. Asta pentru că premierul Ilie Bolojan pare lăsat singur în fața celor 3 mari categorii de obstacole cu care se confruntă în deciziile dure, dar necesare, pentru echilibrarea bugetară.
Nu este ușor, este Nicușor!
1. Consiliul Economic și Social a avizat negativ întreg pachetul fiscal pregătit de Guvern. Însă cel mai probabil executivul va merge oricum pe angajarea răspunderii în Parlament, mai ales că avizul este unul consultativ, fără capacitate legală de a bloca măsurile. Totuși, CES este format din reprezentanții celor mai importante confederații sindicale și patronale, precum și din cei ai societății civile, astfel încât semnalul este unul important privind rezervele din societate față de efectele reale ale austerității.
2. Liderii PSD privesc circumspect pachetul de măsuri. Fostul ministru al Finanțelor, deputatul Adrian Câciu, precum și liderul senatorilor social-democrați, Daniel Zamfir, s-au exprimat public, pe un ton destul de sever. „România nu are nevoie de austeritate oarbă, ci de responsabilitate inteligentă”, a scris pe Facebook fostul membru al Guvernului, adăugând că „din perspectiva măsurilor fiscale, efectul va fi creșterea inflației și intrarea în recesiune (nu tehnică, ci reală)”. Declarațiile vin după o poziționare războinică a lui Daniel Zamfir: „Stimati parteneri de coaliţie, nu vă jucaţi cu focul! Încetaţi să propagaţi ideea că PSD este vinovat pentru deficitul actual! În primul rand, în ultimii şase ani, PSD a avut premier doar 20 luni. Restul a aparţinut PNL, iar deciziile au fost luate împreună şi cu UDMR. Mai mult, când am intrat la guvernare, am găsit fix acelaşi deficit. Cu toate astea, nu ne-am apucat să ne văicărim public de ce nenorocire a lasat guvernarea PNL-USR!” a anunțat acesta.
3. Președintele tace. În ciuda valului de simpatie populară, urmare a victoriei din finala alegerilor desfășurate pe 18 mai, Nicușor Dan nu a intervenit în sprijinul lui Ilie Bolojan, lăsându-l pe acesta singur în fața criticilor și atacurilor. Probabil că un mesaj de solidaritate cu deciziile Cabinetului ar fi avut rolul de a întări legitimitatea politică a pachetului de măsuri anunțat și explicat de premier. Totuși, după uriașul succes diplomatic al strângerii mâinii lui Donald Trump, la summit-ul NATO, ar fi fost cu atât mai necesară o declarație de solidaritate a președintelui față de șeful Executivului, mai ales în condițiile trecutului comun în administrația locală. Chiar și în condițiile unor rezultate edilitare diametral opuse, vizibile la o simplă plimbare pe jos în Oradea și București.
Realist vorbind, puțin probabil că alt guvern, în contextul unui alt rezultat al prezidențialelor, ar fi avut alte soluții imediate la dispoziție pentru rezolvarea deficitului. Totuși, explicarea acestora și sprijinul politic de la Cotroceni ar fi ajutat mult societatea în metabolizarea efectelor. Mai cu seamă că atât mediul de afaceri, cât și sindicatele, se tem de intrarea în recesiune prin scăderea consumului și încetinirea mersului economiei. Iar toate efectele asupra vieții de zi cu zi s-ar putea să alimenteze tocmai furia populară, ușor de capacitat de diverse discursuri populiste.
Comentează