Un grup de 26 de medici, cercetători și experți independenți în sănătate publică din Europa a transmis o scrisoare oficială către Comisia Europeană, prin care solicită ca Directiva privind produsele din tutun să fie construită pe evaluări științifice comparative.
Aceasta ar trebui să țină cont de diferențele de risc dintre țigările combustibile și produsele fără fum, să evalueze alternativele fără fum în raport cu continuarea fumatului, nu cu abstinența, și să evite tratarea tuturor produselor cu nicotină „ca având același impact asupra sănătății publice”. Semnatarii avertizează că ignorarea acestor distincții ar putea afecta eficiența politicilor europene de reducere a fumatului.
Pentru a-și susține poziția, experții au anexat scrisorii 131 de studii științifice care, potrivit lor, nu au fost incluse în cea mai recentă analiză de impact a Comisiei Europene. Demersul urmărește ca deciziile de politică publică să fie luate pe baza „totalității dovezilor disponibile” și nu pornind de la premise pe care autorii scrisorii le consideră incomplete.
„Diferența fundamentală este arderea”
În document, citat de publicația spaniolă El Espanol, semnatarii subliniază că produse precum tutunul încălzit, țigările electronice sau pliculețele cu nicotină nu sunt lipsite de riscuri și trebuie să rămână strict reglementate, inclusiv prin măsuri ferme de prevenire a accesului minorilor. Totuși, ei afirmă că echivalarea acestor produse cu țigările clasice nu este susținută de consensul științific actual și nu ar trebui justificată nici prin îngrijorările legate de consumul în rândul tinerilor, care nu pot înlocui rigoarea evaluării științifice.
„Țigările sunt (în mod unic) mortale pentru că ard tutunul”, se arată în scrisoare. Experții mai precizează că „produsele toxice rezultate din ardere – nu nicotina în sine – sunt responsabile pentru marea majoritate a cancerelor, bolilor cardiovasculare și respiratorii asociate fumatului”. Nicotina este descrisă ca un compus care produce dependență, dar „nu principala cauză a acestor afecțiuni”.
Semnatarii menționează, totodată, experiența unor state, precum SUA, Noua Zeelandă sau Marea Britanie, unde, în condiții de reglementare strictă și aplicare consecventă a legii, prevalența fumatului în rândul tinerilor a continuat să scadă, chiar și în prezența alternativelor fără combustie.
De ce este importantă comparația cu continuarea fumatului
Autorii atrag atenția că modul în care sunt formulate evaluările de risc are consecințe directe asupra politicilor publice. Analizarea produselor care nu ard tutunul exclusiv în raport cu neutilizarea înseamnă, potrivit experților, adresarea „unei întrebări greșite de politică publică”. Pentru mulți fumători adulți, alternativa imediată nu este renunțarea completă, ci continuarea fumatului.
Scrisoarea reamintește că Parlamentul European a cerut explicit ca evaluările noilor produse din tutun și nicotină să includă comparații cu alte produse din aceeași categorie, nu doar cu abstinența totală. „Întrebarea-cheie nu este dacă aceste produse sunt fără risc, ci dacă sunt mai mult sau mai puțin nocive decât continuarea fumatului”, afirmă semnatarii.
Documentul mai atrage atenția asupra confuziei persistente din dezbaterea publică dintre nicotină și fum, pe care experții o consideră problematică. Potrivit semnatarilor, această suprapunere „nu este o eroare tehnică minoră”, ci una care poate „induce în eroare atât publicul, cât și factorii de decizie”, contribuind la elaborarea unor reglementări care nu reflectă diferențele reale de impact asupra sănătății dintre produsele combustibile și cele fără ardere.
Riscul pentru obiectivul „generația fără tutun”
În final, autorii scrisorii avertizează că obiectivul Uniunii Europene de a atinge obiectivul de a avea o „generație fără tutun” până în 2040 ar putea fi pus în pericol dacă viitoarele reglementări nu reflectă continuumul de risc dintre produse. „Reglementarea pe baza ideii că toate produsele cu nicotină sunt la fel riscă să protejeze piața țigărilor, în loc să o reducă”, se arată în document.
Comentează