Premium
Preşedintele Comisiei pentru mediu a Camerei Deputaţilor, Virgil Popescu, a afirmat, marţi, că peste 40% din pierderile de energie au loc în clădirile publice, menţionând că reprezintă un deziderat clădirile cu emisie zero.
"Avem nevoie de dezbateri pe acest domeniu, mai ales dacă luăm în calcul că practic peste 40% din pierderile de energie au loc în clădirile publice. Uitaţi-vă la această clădire frumoasă a Parlamentului. Sunt convins că, dacă ne apucăm să-i facem un bilanţ termic, o să avem o surpriză complet neplăcută, cu pierderi foarte mari. Da, clădirile cu emisie aproape de zero sunt un deziderat, sunt un obiectiv, înseamnă o clădire care are o performanţă energetică foarte ridicată, în timp ce cantitatea de energie aproape zero sau foarte mică necesară ar trebui acoperită, evident, din surse sustenabile, din surse regenerabile", a afirmat fostul ministru al Energiei, Virgil Popescu, la Conferinţa "Standarde nZEB - Soluţii inovative şi surse de energie pentru clădiri cu emisii zero (ZEB)".
El a spus că dacă au fost găsite soluţii de eficienţă energetică şi de alimentare cu energie regenerabilă pentru clădiri, folosind acoperişurile acestora acolo unde se poate sau prin încurajarea persoanelor fizice şi juridice să-şi monteze pe acoperişuri panouri fotovoltaice, mai este "mult de lucrat la pierderile de energie termică", la "înverzirea clădirilor".
"Cred că următorul program la care ar trebui să ne gândim şi ar trebui lansat ar fi un program care să stimuleze folosirea pe scară largă a pompelor de căldură, pentru că, până la urmă, producem energie regenerabilă, creăm un surplus de energie, dar şi aceasta trebuie consumată şi încălzirea locuinţelor şi a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale ar trebui să se facă cu mijloace verzi, iar pompele de căldură sunt o soluţie pentru acest lucru, mai ales dacă sunt şi eficiente", a adăugat Virgil Popescu.
El a menţionat că statele membre UE, inclusiv România, vor trebui să asigure în mod colectiv o reducere a consumului de energie de cel puţin 11,7% la nivelul Uniunii Europene până în anul 2030.
"O concluzie a raportului de ţară privind clima şi dezvoltarea este aceea că în România este esenţial să se îmbunătăţească eficienţa energetică a clădirilor în special pentru izolare mai bună, finanţarea privată având un rol semnificativ în completarea finanţării publice de la nivelul naţional şi de la nivelul Uniunii Europene. În prezent se renovează aproximativ 0,5% din fondul de clădiri din România pe an, un procent foarte foarte mic, indicând o creştere treptată până la 3,39% pe an până în 2030. Practic, cred că trebuie să ne propunem obiective mult mai ambiţioase dacă vrem să ajungem la obiectivele de pierderi zero la clădiri", a mai spus Popescu, adăugând că va fi necesară o creştere cu 500 la sută a numărului de lucrători în domeniu.
