Ministerul Apărării Naţionale transmite, luni, că numărul total de intrări în sistem, în perioada ianuarie-august, a depăşit numărul ieşirilor, iar printre cauzele părăsirii domeniului militar ar fi temerea privind posibilitatea modificării cadrului legislativ legat de pensionare.
Potrivit unui comunicat al MApN transmis AGERPRES, din punct de vedere al încadrării Armatei României, dacă este luat ca punct de referinţă anul 2019 (înainte de pandemie şi de schimbarea semnificativă a situaţiei regionale de securitate), se constată că, în valoare absolută, pentru anul 2023, cifrele corespunzătoare încadrării cu ofiţeri şi maiştri militari sunt mai mari, iar la subofiţeri şi SGP se menţin aproximativ egale. Statul Major al Apărării urmăreşte menţinerea vitalităţii instituţionale prin cifre crescute de şcolarizare şi prin campaniile de angajare pentru posturile de Soldaţi/Gradaţi Profesionişti, care se situează la cele mai mari niveluri din ultimii 10 ani.
"În perioada ianuarie-august, numărul total de intrări în sistem a depăşit numărul ieşirilor, după cum urmează: au fost încadrate aproximativ 3.800 de funcţii (dintre care aproximativ 700 ofiţeri, 400 maiştri militari, 1.100 subofiţeri, 1.000 SGP şi 600 personal civil contractual). Toţi militarii au fost numiţi în funcţii aflate la baza ierarhiei militare, în structurile prioritare, în special în unităţile care îşi consolidează capacitatea de luptă; au ieşit din sistem aproximativ 3.600 de persoane (dintre care 400 ofiţeri, 250 maiştri militari, 800 subofiţeri, 1.650 SGP şi 500 personal civil contractual)", se precizează în comunicat.
Ministerul precizează că între cauzele ieşirilor de personal se numără temerea privind posibilitatea modificării cadrului legislativ legat de pensionare (cu impact asupra militarilor aflaţi în partea superioară a carierei - personal cu experienţă şi expertiză, greu de înlocuit pe termen scurt şi mediu), respectiv nivelul scăzut de salarizare al militarilor (cu impact asupra celor aflaţi în partea inferioară şi medie a carierei).
"Ieşirile militarilor au fost prin treceri în rezervă neplanificate prin demisie (37%), reducerea vârstei standard de pensionare (35%), clasări medicale (21%) şi altele. Pe categorii de personal, constatăm că pentru ofiţeri şi maiştri militari/subofiţeri, ieşirile au fost prin trecere în rezervă cu reducerea vârstei standard de pensionare (59%) şi demisie (17%), alte ieşiri, în timp ce la SGP ponderea cea mai mare a avut-o trecerea în rezervă prin demisie (55%)", arată sursa citată.
Conform MApN, între priorităţile Armatei României se numără şi asigurarea cu personal înalt calificat, capabil să răspundă cerinţelor operaţionale ridicate ale mediului actual de securitate, inclusiv prin utilizarea de echipamente şi tehnologie de generaţie nouă intrate în dotarea structurii de forţe sau aflate în diferite etape ale programelor de înzestrare.
"Armata, o instituţie situată în ierarhia încrederii societăţii româneşti, urmăreşte să se menţină în rândul instituţiilor naţionale cu cele mai ridicate standarde profesionale şi cu o conduită de grup şi la nivel individual adecvată nevoilor fireşti ale societăţii faţă de cei care poartă uniforma ţării", explică Ministerul, care adaugă că atenuarea impactului ieşirilor şi chiar sporirea încadrării se realizează prin mărirea cifrei de şcolarizare, campanii ample de recrutare şi selecţie pentru posturile de SGP şi de militari rezervişti voluntari, respectiv trecerea SGP în corpul profesional al subofiţerilor. În acest an aproximativ 700 de SGP au trecut în rândul subofiţerilor.
"Locurile scoase la concurs de instituţiile de învăţământ militar au crescut semnificativ în ultimii ani. În 2023, în cele cinci colegii naţionale militare sunt înscrişi aproximativ 2.800 de liceeni, în timp ce şcolile militare de maiştri militari şi subofiţeri au o cifră de şcolarizare de 2.000 elevi, iar instituţiile militare de învăţământ superior au peste 3.500 studenţi", arată MApN.
Totodată, în vederea îmbunătăţirii nivelului de încadrare, s-a pus în aplicare "Planul de măsuri pentru retenţia personalului", având ca grupuri-ţintă atât pe cei aflaţi în partea superioară a carierei (pentru diminuarea numărului trecerilor în rezervă cu reducerea vârstei standard de pensionare), cât şi pe cei din partea inferioară şi medie a carierei (pentru diminuarea numărului demisiilor). Între altele, planul cuprinde propuneri legislative în domeniul îmbunătăţirii nivelului de salarizare (actualizarea soldei de grad; acordarea unor indemnizaţii/bonificaţii pentru păstrarea angajaţilor etc.) şi măsuri de tip non-salarial (oportunităţi de dezvoltare profesională, decontarea cheltuielilor de transport, îmbunătăţirea asistenţei medicale, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă etc.). Unele dintre măsuri au fost deja puse în aplicare, altele sunt în diferite faze de implementare. De asemenea, unele dintre măsuri sunt în competenţa MApN, altele implică modificarea/adoptarea unor acte normative (ex. Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, Statutul cadrelor militare, Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii).
"În ceea ce priveşte rezerviştii voluntari, odată cu majorarea remuneraţiei, în perioada în care rezervistul voluntar nu participă la instruire sau misiuni, de la 10% la 30% din soldă, a crescut numărul celor care doresc să încheie contracte de rezervişti voluntari cu armata. În anul 2023 au fost bugetate un număr de 2.187 de locuri la nivel naţional. Până la această dată, au fost încadrate peste 1.700 de funcţii", indică MApN.
Despre calitatea învăţământului militar, Ministerul arată că sistemul de învăţământ militar "este unul dintre cele mai performante la nivel naţional".
"Spre exemplificare, în urma centralizării rezultatelor obţinute la examenul de Bacalaureat în 2023, în patru din cele cinci colegii naţionale militare a fost înregistrată o rată de promovare de 100%, iar la cel de-al cincilea de 97,24%. Instituţiile militare de învăţământ superior au cunoscut, în ultimii ani, o modernizare care le situează în topul instituţiilor de profil la nivel aliat. Foarte buna pregătire profesională a absolvenţilor învăţământului superior militar face ca adesea firme din mediul civil să le ofere contracte atractive, inclusiv prin plata perioadei de şcolarizare, ceea ce explică o mare parte a ieşirilor premature din sistem. În general, în colegiile militare şi academiile categoriilor de forţe au fost ocupate toate locurile, în condiţii de concurenţă. La şcolile de maiştri militari şi subofiţeri (studii postliceale), numărul de candidaţi este superior numărului de locuri scoase la concurs, însă nu toţi candidaţii reuşesc să treacă de probele obligatorii, armata neputând face rabat la standardele fizice, psihice şi medicale care trebuie îndeplinite pentru a asigura accesul în sistem. La această dată, sunt acoperite 76% din locurile scoase la concurs pentru studiile postliceale", menţionează Ministerul Apărării Naţionale.
Comentează