O decizie semnată de premierul Ilie Bolojan readuce în prim-plan parcursul profesional al lui Marius-Viorel Poșa, desemnat secretar de stat la Ministerul Energiei, deși a fost implicat, ca lider și acționar, într-o companie de furnizare a energiei ajunsă în insolvență și, ulterior, în faliment, cu obligații financiare de ordinul zecilor de milioane de lei către firme private și instituții publice.
SURSA FOTO: Facebook
Un nou rol în structura Ministerului Energiei
Marius-Viorel Poșa preia funcția de secretar de stat într-un moment în care ocupă deja poziția de președinte interimar al Consiliului de Administrație al Complexului Energetic Valea Jiului, societate de stat aflată integral sub autoritatea Ministerului Energiei. Această numire în conducerea CEVJ a avut loc în luna septembrie 2025.
În paralel, din anul 2020, Poșa activează ca și consilier în cadrul Departamentului pentru Relații cu Republica Moldova.
Din 2023 reprezintă România în cadrul NATO Innovation Fund, iar între 2022 și 2025 a avut calitatea de membru expert în NATO Civil Communications Planning Group, potrivit Profit.ro.
Un parcurs administrativ marcat de mai multe funcții publice
Conform aceleiași surse, Poșa a ocupat anterior funcții de subsecretar de stat la Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, în intervalul ianuarie 2021 – martie 2025, iar ulterior, după comasarea portofoliului Digitalizării cu Economia, a devenit subsecretar de stat la Ministerul Economiei, din martie până în octombrie 2025.
În primele opt luni din 2025 a fost administrator provizoriu al Companiei Naționale Poșta Română.
În anul 2021 a coordonat activități la Autoritatea pentru Digitalizarea României, iar în 2020 a îndeplinit rolul de consilier la Secretariatul General al Guvernului.
Studii în țară și în străinătate
Marius-Viorel Poșa este absolvent al Colegiului Național Mihai Viteazul, specializarea Informatică. A urmat cursuri de Automatizări și Construcții Industriale la Școala de tehnologie superioară a Université du Québec din Canada, între 1997 și 1999, iar ulterior a studiat „Cercetare tehnică în sistemul de apărare” la aceeași instituție, în perioada 1999–2000.
În prezent, este doctorand în inginerie și management la Universitatea Transilvania din Brașov.
Experiență profesională în afara României și antreprenoriat
Cariera sa include și activitate internațională. A lucrat în Angola, la Ocean Engineering, ca și consilier lider de echipă, în intervalul 2001–2002, iar în Noua Zeelandă, la Oil Star Company, a fost consilier pentru soluții de apărare între 2002 și 2005.
Între 2005 și 2009 a coordonat compania MDP Corp SRL din Bacău, firmă specializată în comerț cu mobilă și articole de uz casnic.
Soția sa, Diana Poșa, a deținut funcția de consilier județean în Bacău până în anul 2024. Din 2009, Marius-Viorel Poșa conduce și controlează societatea de construcții YFF C Madi Construct SRL, care a raportat în 2024 o cifră de afaceri de peste 3 milioane de lei și un profit net de aproximativ 330.000 de lei.
Legătura cu EVA Energy și pozițiile deținute
În CV-ul său apare și perioada 2018–2021, când a fost vicepreședinte al furnizorului de energie electrică și gaze naturale EVA Energy SA, companie înființată în 2012.
Tot pentru acel an de început al firmei, Poșa menționează poziția de „Director Departament Juridic EVA Energy Holding”. Din 2016 este acționar al societății, deținând în prezent aproximativ 1,03% din capital, conform datelor termene.ro.
În 2016, EVA Energy a inițiat o amplă campanie de atragere a agenților de vânzări și de promovare a unor tarife de furnizare a electricității sub nivelul reglementat pentru consumatorii casnici.
Un an mai târziu, în 2017, compania a solicitat intrarea în insolvență, pe fondul majorării accentuate a prețurilor pe piețele angro din România.
Insolvența și cifrele financiare ale companiei
Documentele procedurii arată că Marius Viorel Poșa, deja acționar la acel moment, a semnat un contract de muncă cu societatea la 31 ianuarie 2018. El și Alexandru Dragoș Miron au fost angajați atunci ″în vederea asigurării serviciilor de agent și manager vânzări necesare societății EVA Energy SA în desfășurarea activității curente″.
Anul 2018, imediat după intrarea în insolvență, a adus cele mai mari încasări din istoria firmei, cu venituri totale de peste 63 de milioane de lei, însă și pierderi ce au depășit 13 milioane de lei, conform raportărilor către Ministerul Finanțelor.
Raportul oficial din noiembrie 2017 privind cauzele insolvenței menționa: „Starea de insolvență în care se află în prezent SC EVA Energy SA are ca principală cauză creșterea prețului energiei electrice. În primele două luni ale anului, prețul la energie a crescut considerabil - până la 653,68 lei/MWh - iar în vară, prețurile au mai făcut o buclă și au atins iar valori ridicate, de 570 de lei/MWh, în condițiile în care contractele încheiate cu clienții finali (contracte în vigoare) aveau un preț mediu de vânzare de aproximativ 165 lei/MWh”.
De la insolvență la faliment și dizolvare
În lipsa unui plan de reorganizare, societatea a fost declarată în faliment în decembrie 2020. Cu un an înainte, în 2019, EVA Energy își pierduse dreptul de a tranzacționa pe platformele piețelor centralizate angro operate de OPCOM.
În prezent, compania se află în etapa de dizolvare și lichidare, rămânând de valorificat doar câteva echipamente IT și bunuri de birou.
Ultimul tabel al creditorilor indică datorii totale de aproximativ 50 de milioane de lei, cele mai consistente fiind către instituții și companii de stat: aproape 10 milioane de lei către Complexul Energetic Oltenia, aproape 9 milioane de lei către Administrația Fondului de Mediu și 3,2 milioane de lei către Transgaz.
Sume importante, de ordinul milioanelor de lei, sunt datorate și operatorilor concesionari de distribuție a energiei.
Finalul unei companii și contextul numirii
EVA Energy a fost înființată și administrată ca director general de antreprenorul Cristian Hagmann.
Numirea lui Marius-Viorel Poșa într-o poziție-cheie la Ministerul Energiei readuce astfel în discuție acest capitol din activitatea sa profesională, în contextul responsabilităților publice pe care urmează să le exercite.
Comentează