O casă negustorească din centrul Bucureştiului a fost scoasă la vânzare pentru aproximativ 3 milioane de euro

O casă negustorească construită în secolul 19 în centrul Bucureştiului este scoasă la vânzare pornind de la preţul de 2,7 milioane de euro, potrivit Artmark Historical Estate, scrie news.ro.

Imobilul finalizat în 1891 se află pe strada Cavafii Vechi şi are o valoare estimată la 3 - 3,5 milioane de euro.

Pe o suprafaţă de 1.970 de metri pătraţi sunt dispuse 30 de încăperi şi 12 băi.

Situată în vecinătatea străzilor Lipscani şi Calea Moşilor, în fosta suburbie Biserica Răzvan, casa a aparţinut negustorului Gheorghe Petrescu (Ghiţă). Clădirea cu subsol, parter şi etaj a fost proiectată în stilul specific perioadei, eclectic cu pronunţate tuşe neoclasice.

Destinaţia mixtă este tipică zonei şi se inspiră din modelul Hanului lui Manuc (deschis în anul 1808): funcţie comercială la parter, depozitare în cele două subsoluri (care însumează aproximativ 1.000 mp) şi rezidenţială la etajul 1 şi mansardă. La etaj se păstrează şi azi sala generoasă de bal, cu o suprafaţă de aproximativ 100 mp.

Citește și: Preşedinte de țară: 'Femeile denunţă hărţuirea sexuală doar atunci când bărbatul este urât'

Interiorul cu suprafaţă utilă de 1.500 mp este compartimentat în 12 apartamente, având un potenţial ridicat pentru a deveni hotel, restaurant sau spaţiu de birouri. Imobilul beneficiază de o curte de 478 mp.

Potrivit celei mai vechi locatare, Ana Cofoi, născută în 1902 şi mutată în imobil în 1937, ca îngrijitoare, se pare că aici ar fi funcţionat un restaurant şi o cramă.

Conform mărturiilor unui fost ofiţer al Gărzii Regale, Ion Ivaşcu (născut în 1912), ce a domiciliat aici în ultimii ani din viaţă, în perioada interbelică etajul a funcţionat ca spaţiu de recepţie şi sală de bal pentru diplomaţi, ofiţeri şi ataşaţi militari ai regimului. În schiţa de „Proect” sunt descrişi pereţii dubli ai sălii de bal: sub calcio vecchio, erau pictaţi cu ulei.

Pentru o perioadă scurtă, se pare că şi prinţesa Martha Bibescu a locuit în această casă - fapt neatestat de arhive, dar care poate fi susţinut de existenţa unei plăci comemorative din Biserica Sfântul Gheorghe, prin care prinţesa aduce un omagiu ctitorilor şi martirilor Brâncoveni.

Între 1942-1950, la parter au funcţionat: Feroneria Bisericii Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, care a deservit şi lucrările deosebite ale meşteşugarilor pentru încuietorile şi ferecătorile de metal ale uşilor imobilului; societatea de stofe şi postavuri „Dorobanţul” şi cantina ei; prăvălii deţinute de A. Vigder, B. Jakerkaner, T. Schwarz, E. Hobinescu, A. Herscovici, S. Felix.