Un cuplu de vrânceni s-a gândit că ar putea face bani dacă vor 'copia' minunea hristică de a transforma vinul în apă. Numai că, pe lângă apă, au mai adăugat câteva ingrediente, cu potențiale periculos, apoi au reușit să vândă vinul fals în magazinele din România, punând pe jar autoritățile române.
În județul Vrancea, recunoscut pentru tradiția sa viticolă și calitatea vinurilor, un cuplu este cercetat pentru comercializarea unui produs contrafăcut sub eticheta de vin autentic. Potrivit Monitorului de Vrancea, cei doi gestionau o afacere prin care vindeau un amestec de zahăr, drojdie, acid citric, bentonită și sulf, prezentat drept vin, în mai multe magazine din România. Această practică a atras atenția autorităților române, care au demarat o anchetă în acest caz.
Vrancea, un județ cu tradiție și potențial în domeniul viti-vinicol, este recunoscut pentru viticultorii săi care produc vinuri de excepție. Cu toate acestea, anchetatorii au descoperit că nu tot ceea ce se vinde sub eticheta de „vin natural” este făcut exclusiv din struguri. Această concluzie a rezultat în urma investigării unor societăți comerciale care aveau ca obiect principal de activitate „fabricarea vinurilor din struguri”. Aceste societăți, conduse de un cuplu, au fost implicate într-un amplu dosar penal, cei doi fiind trimiși în judecată în 2020 pentru mai multe infracțiuni legate de activitățile desfășurate.
Capul a fost acuzat de falsificarea vinurilor, producerea de produse accizabile în afara unui antrepozit fiscal, evaziune fiscală și spălarea banilor. În cazul inculpatei, aceasta a fost trimisă în judecată pentru producerea de produse accizabile în afara unui antrepozit fiscal, evaziune fiscală și spălarea banilor, potrivit Monitorul de Vrancea.
Anchetatorii aveau deja indicii încă din 2012, când poliția a sesizat din oficiu faptul că viitorul inculpat deținea recipiente cu „vin falsificat, prin adaos de alcool, apă, îndulcitori, arome și sare de lămâie”. O sesizare din 2015 indica faptul că se falsificau „cantități importante de vin, prin utilizarea de apă, alcool, îndulcitori, arome, drojdie și alte materii prime specifice”, produse ulterior vândute fără documente legale.
Perchezițiile efectuate au confirmat suspiciunile. Au fost descoperite recipiente cu băuturi etichetate ca vin alb de masă demisec, care, în urma analizelor, s-a dovedit că „nu se încadrează în cerințele legii”. De asemenea, un vin roșu de masă era considerat „impropriu consumului uman deoarece nu respecta parametrii chimici și organoleptici”. În unele cazuri, testele au arătat că „determinările analitice indică prezența apei exogene, ceea ce relevă utilizarea unor practici oenologice neautorizate”.
Rețeta contrafacerii
Procurorii au reținut în rechizitoriu faptul că, într-un recipient de 30.000 litri, se afla o băutură cu aspect și miros de vin despre care „analizele izotopice au indicat prezența apei exogene și a alcoolului provenit din altă sursă decât cea din fermentația naturală a strugurilor (...), băutură care (...) se încadrează în categoria băuturilor fermentate liniștit”.
Declarațiile martorilor, angajați ai societăților anchetate, au susținut aceste concluzii. Aceștia au relatat că „se produceau vinuri folosind alte practici decât fermentația naturală a mustului din struguri”. Rețeta presupunea dizolvarea a 400 kg de zahăr în apă caldă, într-un recipient de inox de 2.500 litri, peste care se adăugau drojdie selecționată, tanin, enovit și acid citric.
După ce amestecul era omogenizat, acesta era transferat cu o pompă într-un polistif cu o capacitate de 40.000 litri. Procedura se repeta până când polistiful era complet umplut, utilizându-se în total 5.000 kg de zahăr. Compoziția era lăsată să fermenteze timp de aproximativ 11 zile, după care se adăuga bentonită și sulf, iar amestecul era lăsat la limpezit.
Când vinul ajungea în stadiul de îmbuteliere, era filtrat, iar ulterior se adăugau arome. „Se îmbuteliau o dată 6 peturi. Uneori, vinul astfel preparat se amesteca în proporție de 50% cu vin natural. (…) Pe lângă acest vin falsificat, inculpatul (…) producea și vin natural folosind struguri proaspeți. Cantitățile de vin falsificat care se produceau erau în funcție de comenzile pe care le avea. În medie, într-o zi se producea cantitatea de aproximativ 4.200 litri vin falsificat, respectiv 2.100 peturi care se ambalau în 350 baxuri. Vinul era distribuit către clienți”, se arăta în rechizitoriu, conform rejust.ro.
Dosarul a ajuns în instanță în 2020. În cadrul procedurii de cameră preliminară, instanța a constatat neregularități în rechizitoriu, iar în aprilie 2021, parchetul a emis o ordonanță de remediere a acestora. Procesul a continuat, iar Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Vrancea a reclamat obligații fiscale neachitate, în valoare de 381.903 lei și 427.203 lei.
Prescripție versus nevinovăție
Pe parcursul anilor, termenele de judecată au continuat cu audieri, administrări de probe și expertize. În final, soluția pronunțată le-a fost favorabilă inculpaților.
Lipsa contraprobelor a fost un factor decisiv. Instanța a constatat că „imposibilitatea efectuării unui nou raport de expertiză aduce atingere egalității armelor și implicit a unui proces echitabil. Aceasta ar fi fost probă solidă, pertinentă și utilă cauzei, pentru a se afla dacă s-a introdus apă și alcool în acea băutură și în ce cantități”. Astfel, s-a concluzionat că „dincolo de orice dubiu, nu se poate reține participația inculpaților la comiterea infracțiunii de falsificare de vinuri”.
În ceea ce privește acuzațiile de evaziune fiscală, instanța a reținut că acestea erau dovedite „prin coroborarea întregului material probator”. În schimb, cu privire la spălarea banilor, s-a constatat că „îndoiala persistă în ceea ce privește vinovăția”, iar acest lucru echivalează cu o „probă pozitivă de nevinovăție”. Prin urmare, inculpații au fost achitați pentru această infracțiune.
Conform minutei tribunalului, instanța a dispus încetarea procesului penal pentru inculpatul principal în cazul acuzațiilor de evaziune fiscală din cauza prescripției răspunderii penale și l-a achitat pentru infracțiunea de falsificare de vinuri și spălare de bani, concluzionând că nu existau suficiente probe care să susțină acuzațiile.
Comentează