O propunere a lui Tăriceanu legată de ÎCCJ şi de parchete va fi discutată în Senat

Comisia juridică a Senatului va dezbate, miercuri, în vederea întocmirii unui raport, propunerea de modificare a Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, referitoare la numirea conducerii ÎCCJ şi a şefilor de parchete.

Propunerea legislativă, inclusă pe ordinea de zi de miercuri a comisiei, a cărui iniţiator este preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a fost amânată pe 14 şi 28 martie, scrie agerpres.ro.

Citește și: Imagini INCREDIBILE cu Novak Djokovici, la Monte Carlo: Ce a pățit cel mai bun tenismen din ultimii ani / VIDEO

Comisia a solicitat pentru acest proiect un nou punct de vedere de la CSM (cel anterior datează din aprilie 2016 - n.r.) şi de la Ministerul Justiţiei.

"O să vedem ce e de făcut, dar asta nu înseamnă se ne grăbim cu o legiferare care ar putea să vină în contradicţie cu ceea ce se lucrează deja la Ministerul Justiţiei şi este în dezbatere şi la Consiliul Superior al Magistraturii. Nu are sens să ne grăbim. Nici să dăm o soluţie de respingere pentru ca ulterior să ne însuşim punctul de vedere al iniţiatorului de la această propunere, nici să dăm un raport de admitere pentru ca ulterior să nu îl mai susţinem", declara pe 28 martie preşedintele Comisiei juridice, Şerban Nicolae.

Citește și: STUDIU Riscul la care se expun cei care se tatuează: Li se pot acoperi alunițele ce pot duce la identificarea cancerului

Călin Popescu Tăriceanu propune modificarea articolului 53 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, în sensul că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie îşi numeşte, dintre judecătorii care au funcţionat la această instanţă cel puţin doi ani, preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii.

În prezent, art. 53 alin. 1 stipulează că preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii de la ÎCCJ sunt "numiţi de preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii ÎCCJ care au funcţionat la această instanţă cel puţin doi ani".

Citește și: Un milionar elvetian l-a tăiat pe un bărbat pentru că l-ar fi insultat de…barbatia sa

Călin Popescu Tăriceanu propune ca şi art. 53 alin. 6 să fie modificat, astfel încât revocarea din funcţie a preşedintelui, a vicepreşedintelui sau a preşedinţilor de secţii ai Înaltei Curţi să se facă "de ÎCCJ, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor acestora sau la cererea adunării generale a instanţei, pentru motivele prevăzute la art. 51, alin. 2, care se aplică în mod corespunzător". În prezent, revocarea din funcţie se face de către preşedintele României, la propunerea CSM.

În iniţiativa sa legislativă, Tăriceanu propune ca alin. 2 al art. 53 să fie abrogat - "Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. 1 decât motivat, aducând la cunoştinţa CSM motivele refuzului".

Citește și: Un milionar elvetian l-a tăiat pe un bărbat pentru că l-ar fi insultat de…barbatia sa

De asemenea, preşedintele Senatului propune şi modificarea art. 54 alin. 1, în sensul ca procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al DIICOT şi adjuncţii acestuia să fie numiţi "de CSM, dintre procurorii care au o vechime minimă de zece ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată".

Articolul 54 alin. 1 din lege stipulează, în prezent, că aceste numiri sunt făcute de către preşedinte, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM.

Citește și: Fata de 9 ani care și-a schimbat sexul în 2012, pe coperta „National Geographic” / FOTO

Iniţiativa legislativă a preşedintelui Senatului vizează şi modificarea alin. 4, astfel că "revocarea procurorilor din funcţiile de conducere prevăzute la alin. 1 se face de către CSM, care se poate sesiza din oficiu la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, pentru motivele prevăzute la art. 51, alin. 2, care se aplică corespunzător".

De asemenea, Tăriceanu propune abrogarea alin. 3 al articolului în discuţie, care stipulează că preşedintele poate refuza motivat numirea în respectivele funcţii, "aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului".