Premium
Cercetările medicale recente au ajuns la concluzia că vitamina D este implicată nu numai în absorbția și utilizarea corectă a calciului, ci și în multe boli, cum sunt: astmul, boala canceroasă, depresia, bolile cardiovasculare, diabetul, obezitatea, osteoporoza, bolile autoimune, infecţiile, bolile inflamatorii intestinale, tulburările psihologice şi cele cognitive.
Citeşte şi: UNICAT. Terapia pentru o afecţiune gravă în rândul femeilor
UN SFERT DIN POPULAŢIA LUMII SUFERĂ
Vitamina D face parte din grupul de vitamine liposolubile care se absoarbe în intestinul subţire, în prezenţa sărurilor biliare şi a lipazei, pentru a ajunge în sânge, iar ulterior în ficat, unde este transformată într-o formă care poate fi utilă organismului nostru.
La ora actuală, deficitul de vitamina D se depistează prin dozarea vitaminei D3 din sânge. Conform unui studiu publicat în jurnalul medical JAMA Neurology, persoanele cu deficienţă de vitamina D riscă să îşi piardă memoria de trei ori mai repede decât persoanele cu un nivel adecvat al acestei vitamine. Potrivit Centrului pentru Controlul şi Protecţia Bolilor, aproximativ un sfert din populaţia lumii este expusă riscului de carenţă de vitamina D.
Medicii de la Spitalul Clinic Sanador atrag atenţia asupra rolului acestei vitamine încă din primii ani de viaţă. În România, profilaxia rahitismului se face de cel puţin 40 de ani, de către medicul pediatru sau, în prezent, de medicul de familie care urmăreşte copilul.
La recomandarea medicilor pediatri, administrarea Vitaminei D3 se face de la 7- 10 zile ale nou-născutului şi se administrează zilnic până la vârsta de 2 ani. Apoi, până la 7 ani sau uneori atâta timp cât durează creşterea copilului, administrarea vitaminei D se face în anotimpul rece: din septembrie până în luna aprilie inclusiv.
Citeşte şi: Salvarea pentru boala care afectează bărbaţii între 40 şi 50 de ani
SURSE NATURALE
Pe lângă expunerea directă la lumina solară şi curele heliomarine, alimentaţia joacă un rol esenţial în menţinerea unui nivel optim de vitamina D în organism. Cele mai indicate alimente sunt cele din surse de origine animală, sub formă vitaminei D3 şi surse de origine vegetală sub formă de vitamina D2. De exemplu: brânză (inclusiv brânza tofu), lapte, iaurt, gălbenuş de ou, ficat de viţel, unele specii de peşte, avocado, cereale, oleaginoase (nuci, migdale, seminţe). Medicii pediatri susţin că laptele matern şi cel de vacă conţin puţine unităţi de vitamina D.
Citește și: Riscurile aducerii pe lume a unui copil. La ce să fim atenţi?
TOP 10 EFECTE NOCIVE ALE CARENŢEI DE VITAMINA D
- deformări osoase
- dereglări ale paratiroidelor sau a tiroidei
- dereglări în dezvoltarea armonioasă a întregului corp
- apariţia unor boli dermatologice
- întârzieri în apariţia dentiţiei sau apoi a păstrării integrităţii acesteia
- stare de oboseală
- tulburări de memorie
- apetit redus
- transpiraţii abundente, mai ales în zona cefei şi a capului.
