Premium
Considerată una dintre bolile secolului XXI, hernia de disc lombară reprezintă cea mai des întâlnită patologie degenerativă spinală neurochirurgicală, fiind în acelaşi timp şi cea mai frecventă operaţie chirurgicală de profil.
Între 2-3% din populaţia globului are această boală, cele mai afectate fiind persoanele cu vârste cuprinse între 40 şi 50 de ani, cu o vârstă medie de 37 de ani. În ce priveşte prevalenţa, statisticile relevă că hernia de disc este diagnosticată peste 35 de ani în proporţie de 4,8% la bărbaţi şi 2,5% la femei. Această afecţiune poate cauza dureri majore de spate şi, lăsată netratată, se poate solda cu complicaţii mai grave, cum ar fi leziuni permanente ale măduvei spinării sau afectarea mobilităţii şi a simţurilor membrelor.
Citește și: Riscurile aducerii pe lume a unui copil. La ce să fim atenţi?
TEHNICI ULTRAMODERNE DE TRATAMENT
Multe persoane care suferă de hernie de disc lombară spun că au uneori și dureri, furnicături sau senzații de slăbiciune în picioare și chiar incontinență (situație extremă, dar posibilă, ce necesită îngrijire medicală urgentă), gravitatea simptomelor fiind în funcţie de poziţia şi mărimea herniei de disc, precum şi de existenţa sau nu a compresiunii nervului afectat.
În fazele incipiente ale bolii, pot fi de ajutor kinetoterapia, electroterapia, fizioterapia, masajul, elongaţiile, acupunctura şi terapia medicamentoasă antiinflamatorie, analgezică și decontracturantă muscular. Medicul recomandă tratamentul chirurgical în stadiile mai avansate. Apariţia tehnicilor de chirurgie minim invazivă spinală (endoscopia spinală sau operaţiile pe tubulatură), şi microchirurgia spinală (operaţii asistate de microscop operator), care se desfăşoară cu succes în prezent la Spitalul Clinic Sanador, au adus o serie de beneficii pacienților. Acestea se datorează atât vizibilităţii net superioare (date de microscopul operator sau de endoscopul spinal), cât și inciziei mult mai mici, cu efecte distructive mult reduse asupra ţesuturilor din jur, cu păstrarea unei mai bune stabilităţi ale coloanei lombare, datorită unei rezecţii osoase mult diminuate. În faza premergătoare operaţiei pacienţii sunt investigaţi cu cel mai modern aparat de RMN 3T care se află în spital (acesta oferă detalii cruciale privind poziţia herniei, relaţiile cu structurile vitale din jur: măduvă, nervi spinali, repere osoase vertebrale).
Dr. Dan Bentia, medic primar neurochirurgie la Spitalul Clinic Sanador, a explicat pentru Ştiripesurse că acest tip de hernie presupune degenerarea discului intervertebral (în special la discurile L4-L5 şi L5-S1, ultimele două discuri din coloană, care suportă toată greutatea corpului), a nucleului pulpos, şi ieşirea acestuia printr-o fisură în „cămaşa discului”. Simptomele apar atunci când acesta apasă pe măduva spinării sau pe nervii spinali. Medicul a precizat că pacienţii ajung la neurochirurg când durerile de spate se lasă pe picior şi se transformă într-un val de sensibilitate.
„Această afecţiune devine o urgenţă neurochirurgicală când apare o paralizie progresivă şi când sunt afectate sfincterele. Este vorba de sindromul de coadă de cal, care reprezintă însă o minoritate de cazuri. Hernia se operează clasic de 50-60 de ani, însă noutatea este că putem efectua acum şi în România intervenţii minim invazive şi microchirurgicale, cu incizii mici (1-2 centimetri), cu ajutorul unei tubulaturi prevăzută cu un microscop ultraperformant şi cu endoscopul. Este ca şi cum ai opera prin gaura cheii, iar avantajele sunt de ordin estetic, dar presupun şi o recuperare rapidă a pacientului, de maximum două zile postoperator”, a declarat Dr. Dan Bentia. De altfel, durata operaţiei este redusă la aproximativ 2 ore datorită vizibilităţii net superioare adusă de microscopul operator Kinevo, cel mai modern echipament de neurochirurgie din ţară.
Citește și: SPECTACULOS. 25% din populația planetei are acest defect la inimă
RECUPERARE SPECTACULOASĂ
În urma unei astfel de intervenţii chirurgicale moderne, pacientul se mobilizează la aproximativ 3-4 ore postoperator şi se poate plimba prin cameră. Ulterior, mobilizarea va continua progresiv şi la domiciliu cu mărirea treptată a perimetrului de mers şi a adăugării diferitelor activităţi de rutină ale pacientului. În plus, reinserţia profesională a pacientului va fi spectaculos de rapid - în medie, la 3 săptămâni după operaţie în cazul meseriilor comune, excepţie făcând profesiile solicitante fizic (de ex. alpinist utilitar, antrenor sportiv, sportiv de performanţă, etc.). La domiciliu, pacientul va putea desfăşura activităţi casnice specific: mers, plimbare, alimentaţie, spălare, stat la televizor şi pe scaun. Însă, va evita activităţile sportive intense, ridicarea de greutăţi de peste 4 kg, aplecarea în faţă, rotaţia coloanei, etc. Medicii spun că pacientul trebuie să revină la controale obligatorii gradual: la o lună, la 3 luni, la 6 luni, la un an şi ori de câte ori va fi nevoie.
TOP 5 FACTORI DE RISC
- efortul fizic exagerat şi traumatismele la nivelul coloanei vertebrale;
- sedentarismul şi statul într-o poziţie incorectă pe scaunul de la birou;
- expunerea la frig, umezeală şi vibraţii;
- îmbătrânirea şi moştenirea genetică;
- excesul ponderal (obezitate).
Citeşte şi: Românii ajung prea târziu la medic. Cancerul devastator care poate fi tratat cu succes
SIMPTOME ALARMANTE
- durerea de picior (sciatică);
- durerea în regiunea lombară şi/sau durerea în regiunea fesieră;
- în cazurile extrem de severe (sindrom de „coadă de cal“), apare pierderea controlului sfincterian manifestată prin incontinenţa urinară sau incontinenţa pentru materiile fecale;
- debut brusc sau gradual şi de obicei apare la un picior;
- poate fi constantă sau intermitentă;
- însoţită de amorţeală, furnicături, slăbiciune;
- se poate accentua la strănut, tuse sau efortul de defecaţie;
- se poate agrava din cauza şezutului, poziţiei bipede prelungite sau a răsucirilor;
- se ameliorează în timpul mersului, a poziţiei întinse sau a altor poziţii care relaxează coloana vertebrală şi scad presiunea asupra discului herniat.
