Premium
Reprezentanţii Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) spun că bugetul de stat pentru anul viitor este fragil şi dezechilibrat şi că nu asigură susţinerea dezvoltării economice şi a investiţiilor, astfel că patronatul cere revizuirea bugetului naţional, considerând că există contradicţii între declaraţii şi cifre.
”CNIPMMR susţine necesitatea revizuirii bugetului de stat pe anul 2018 în vederea consolidării acestuia, susţinerii creşterii investiţiilor şi dezvoltării economice”, spun reprezentanţii CNIPMMR, într-un comunicat.
Aceştia cer revizuirea bugetului naţional raportat la cele trei domenii considerate prioritare pentru bugetul Uniunii Europene din 2018: creştere economică, creştere a locurilor de muncă şi siguranţă, inclusiv valorificarea creşterii alocărilor UE (pentru investiţii în locuri de muncă pentru tineri, cercetare, inovare, siguranţă, pentru statele din Vecinătatea estică), pentru asigurarea creşterii absorbţiei fondurilor europene.
”Sunt prevăzute creşteri imense ale unor venituri, care pot să nu fie realizate, în condiţiile unui deficit foarte aproape de limita maximă (-2,97% din PIB)”, mai spun oficialii CNIPMMR.
Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2018, indicatorii macroeconomici ai construcţiei bugetare 2018 sunt: PIB de 907,852 miliarde lei, o creştere economică de 5,5%, o inflaţie medie anuală de 3,1% şi se estimează un curs mediu de 4,55 lei/euro. Consiliul cere totodată creşterea finanţărilor alocate programelor pentru IMM-uri potrivit Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, precum şi alocarea de fonduri pentru aplicarea de măsuri de prevenţie în loc de creşteri semnificative a veniturilor din amenzi, penalităţi şi confiscări, care ar trebui să scadă.
CNIPMMMR mai solicită şi creşterea investiţiilor publice în vederea susţinerii relansării economice, precum şi lansarea unor proiecte ample de investiţii, care să rezolve problema infrastructurii insuficiente sau de calitate scăzută, ”ce reprezintă unul dintre factorii cei mai problematici pentru dezvoltarea unei afaceri în România, constituind o barieră în calea schimburilor comerciale şi a dezvoltării economice, România fiind în continuare pe ultimul loc între ţările cu caracteristici similare din regiune în ceea ce priveşte calitatea percepută a infrastructurii de transport şi comunicaţii”, după cum arată Raportul de ţară privind România al Comisiei pentru 2016.
Reprezentanţii CNIPMMR spun că ar fi ideală creşterea volumului achiziţiilor publice, dar şi facilitarea accesului IMM-urilor la contractele de achiziţie produse, servicii şi lucrări şi respectarea termenului legal de plata de 30 de zile prevăzut de dispoziţiile Legii nr. 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligaţiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate.
Consiliul pentru IMM-uri consideră necesară alocarea de fonduri pentru simplificarea birocraţiei, pentru susţinerea creşterii economice, crearea de locuri de muncă, atragerea de investiţii, în loc de creşteri semnificative a veniturilor din taxe nefiscale. ”Deşi se vorbeşte despre creştere economică şi succesul măsurilor adoptate, proiectul de buget prevede continuarea aplicării şi în anul 2018 de măsuri austere, respectiv: dacă există două posturi vacante, va fi angajată o singură persoană; instituţiile vor fi nevoie să reducă cu 10% cheltuielile pentru bunuri şi servicii; munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar (...) se va compensa numai cu timp liber corespunzător”, spun reprezentanţii CNIPMMR.
De asemenea, o altă măsură considerată austeră este faptul că nu se vor acorda tichete cadou, premii, indemnizaţii de hrană şi nici indemnizaţii de vacanţă prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017.
