Vicepremierul Oana Gheorghiu se plânge că nu are oameni competenți cu care să facă reformă în România. Ar angaja noi oameni la guvern, căci are mână liberă, deși e criză, însă spune că salariile de la stat sunt prea mici față de cât încasează oamenii buni la privat.
Chiar ea a ajuns să câștige 15.000 de lei pe lună la guvern, față de 22.000 cât încasa la Fundația Dăruiește Viață.
Recent, Oana Gheorgiu a scos din sărite magistrații din România după ce i-a acuzat că ar încasa pensii speciale imense, plătite cu banii care ar putea fi dați copiilor săraci.
"Cea mai mare nevoie pe care o avem este de oameni care să dorească să vină să pună umărul, pe condiţiile salariale pe care le are în acest moment Guvernul României, care nu sunt deloc competitive, iar eu le-am propus unora să-şi ia un an sabatic pentru ţară, pentru că va fi foarte provocator, a declarat, miercuri, vicepremierul Oana Gheorghiu, la conferinţa "RBL Capitalul românesc 360°", scrie Agerpres.
Ea a susţinut că trebuie început un proces de "curăţenie" la nivel de administraţie şi trebuie văzut de unde se începe şi care sunt obiectivele.
"Ce am observat este că oamenii chiar vor să facă treabă. Sincer vă spun, chiar şi oamenii din ministere, din Guvern, funcţionarii chiar îşi doresc să facă treabă. Eu am avut întâlniri cu colegi din Guvern să încercăm să dăm drumul unor proiecte şi pot să zic că ce am observat e că foarte multe lucruri sunt alocate mai multor oameni, adică debirocratizare este şi în mandatul meu, este şi la SGG este şi nu ştiu pe unde. E ca un project management. Trebuie să facem curăţenie, să înţelegem de unde începem, să înţelegem ce eliminăm, ce păstrăm, care sunt obiectivele, care e strategia, care sunt indicatorii. Exact cum zicea şi Radu (Radu Burnete, consilier prezidenţial - n. r.) este această diferenţă de ritm şi asta pentru mine e o mare provocare, că sunt învăţată într-un alt ritm, dar există dorinţă şi oamenii chiar vor să facă. Cred că le trebuie exact un pic de leadership, sper să pun umărul la asta. Am simţit, cum ziceam, susţinere, n-am simţit obstacole şi refuz să mă gândesc la obstacole. În toată experienţa mea, faptul că nu am ştiut ce poate să-mi stea în cale a fost un mare ajutor, pentru că nu mi-am pus eu însămi piedici, cam asta e abordarea", a explicat Oana Gheorghiu.
Vicepremierul a admis că "încă nu are o claritate completă pe ce urmează", în portofoliul său fiind atât reforma companiilor de stat, cât şi debirocratizarea şi digitalizarea.
"Nu vă ascund că încă n-am claritate completă pe ce urmează, pentru că am în portofoliu reforma companiilor de stat, debirocratizare, digitalizare. În reforma companiilor de stat multe dintre companiile care trebuie restructurate şi reorganizate sunt în portofoliile ministerelor de resort. Deci, trebuie să clarificăm cum colaborăm. Sunt altele care sunt la SGG şi sunt altele care îmi vor reveni. Suntem în curs de a clarifica rolurile, pentru că, din nou, dacă rolurile sunt duplicate, o să apară probleme. Ceea ce îmi doresc foarte mult este să eliminăm suprapunerea de roluri, dar să mărim impactul, că asta ne dorim", a transmis aceasta.
Procesul de debirocratizare este, de asemenea, o provocare, pentru că, deşi există legislaţie, aceasta nu este implementată unitar.
"Pe partea de debirocratizare e o provocare mai ales pentru că s-a vorbit foarte mult în România de debirocratizare. Avem şi legislaţie, dar nu e implementată unitar. Încercăm să ne uităm la experienţa altor ţări, să vedem ce au făcut ei bine, să încercăm să adaptăm şi suntem destul de aproape cu o soluţie locală, dar foarte bună şi care seamănă mult cu ce s-a întâmplat în exterior. Sperăm să găsim deschidere la nivel de Guvern pentru că avem nevoie de suportul tehnic al personalului de acolo. Cea mai mare nevoie pe care o avem este de oameni. Oameni care să dorească să vină să pună umărul pe condiţiile salariale pe care le are în acest moment Guvernul României, care, nu ştiu cât de mulţi ştiţi, dar nu sunt deloc competitive, nu fac faţă concurenţei cu mediul privat. Eu le-am propus unor oameni să-şi ia un an sabatic pentru ţară. Vă asigur că o să fie foarte provocator şi în acelaşi timp cred că la final, dacă simţi că ai pus o cărămidă cât de mică, dar una de-aia care nu mai poate fi dărâmată - că eu cu gândul ăsta am venit - cred că pleci de acolo şi cu mulţumire că ai reuşit să faci ceva", a mai spus Gheorghiu.
Mai mulți membri din Guvern s-a plâns de salariile mici
Preşedintele Romanian Business Leaders (RBL), Sergiu Neguţ, a afirmat că acest mesaj referitor la nevoia de oameni cu experienţă managerială l-a auzit foarte des în ultimul timp la întâlnirile cu diverşi membri ai Guvernului.
"Vreau să spun că mesajul ăsta în întâlnirile pe care le-am avut cu diverşi membri ai Guvernului în ultimele şase luni l-am auzit de foarte multe ori, şi anume că e nevoie de oameni care au experienţă managerială şi care sunt dispuşi să facă sacrificiu, să accepte pentru o perioadă nivelul ăsta de salarizare. Deci, dacă printre noi, dacă printre oamenii noştri din companii sunt oameni care sunt dispuşi să facă genul ăsta de sacrificiu, dacă sunt dispuşi să intre şi să pună umărul, eu sunt convins că dacă îi grupăm pe arii de competenţă ei o să poată să intre în sistem. Şi cred că în momentul ăsta una din marile găuri pe care le are România este faptul că atunci când vorbim de administraţie publică şi de business vorbim limbi diferite. Oameni cu care am stat de vorbă din administraţia publică nu au o înţelegere profundă de business. Noi, când vorbim cu administraţia publică, nu avem o înţelegere profundă despre cum funcţionează administrativ lucrurile ca să poată să fie schimbate. Dacă reuşim să ne amestecăm sângele un pic, să nu mai fim aşa caste diferite, ar fi foarte bine pentru ambele părţi, că am reuşi să construim un impact", a arătat Neguţ.
Peste 200 de antreprenori, lideri din mediul de business şi experţi se vor reuni, miercuri şi joi, la cea de-a VI-a ediţie a evenimentului RBL Capitalul românesc, organizat de Fundaţia Romanian Business Leaders (RBL).
Ediţia din acest an, "RBL Capitalul românesc 360°", propune un format complet reconfigurat, care priveşte România dintr-o perspectivă integrată şi explorează cele opt forme de capital care definesc o economie modernă, competitivă şi sustenabilă: sportiv, cultural, social, artistic, apărare, simbolic, uman şi financiar.
Comentează