Premium
Cercetarea şi măsurile inovative sunt două elemente importante care fac parte din planul de măsuri adoptat de Guvern pentru domeniul agriculturii, în condiţiile în care fermierii sunt mereu supuşi unor provocări diverse, consideră reprezentanţii ministerului de resort, informează Agerpres.
"Venim în întâmpinarea fermierilor, a nevoilor lor astfel încât programele pe care noi le realizăm să le permită dezvoltarea şi obţinerea unor producţii, calitative şi cantitative care să le permită obţinerea unui profit, în acest domeniu care nu este simplu. După cum vedem, schimbările climatice au început să aibă un impact major asupra acestei activităţi, fenomene din ce în ce mai complexe care care până la această dată nu au fost în România, astfel încât trebuie să inovăm, să găsim soluţii şi metode care să ne permită să ne dezvoltăm", a spus Floricel Dima.
În ceea ce priveşte măsurile care ţin de domeniul tehnologiei sau al cercetării, reprezentantul Ministerului Agriculturii a precizat că anul acesta s-a avut în vedere atât dezvoltarea sistemului anti-grindină, cât şi cel a unităţilor de cercetare.
"Până la această dată am mai înfiinţat încă 26 de puncte de lansare, deci avem acoperite la nivel naţional 800.000 de hectare în acest sistem. S-au tras anul acesta 232 de rachete pentru combaterea grindinei. (...) De asemenea, şi cercetarea agricolă, în zona căreia de anul trecut până acum am reuşit să reorganizăm 38 de unităţi de cercetare, faţă de 3 în perioada 2009-2016. Mai avem 14 pe care până la sfârşitul lunii sperăm să le rezolvăm, astfel încât să relansăm şi activitatea de cercetare agricolă în România", a mai spus Floricel Dima.
Prezent la conferinţă, fostul ministru al Agriculturii, iar în prezent preşedinte al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, Valeriu Tabără, a spus că agricultura românească încă se confruntă cu probleme generate de o valorificare nesigură a producţiei.
"Chiar dacă ni se pare că stăpânim într-o oarecare măsură piaţa internă, fermierii nu au acces la o piaţă care să le răsplătească munca. Şi să nu uităm că la nivel de valoare totală a producţiei a României ne situăm la o treime din ceea ce am putea realiza ca potenţial maxim. Noi nu ne controlăm piaţa, totul se duce prin intermediari. Şi aici sunt marile pierderi. De aici rezultă şi faptul că nu sunt surse suficiente de venit", a spus Tabără.
Acesta consideră că în afară de aceasta, accesibilitatea încă scăzută la creditele financiare şi, de asemenea, multele dezavantaje şi extrem de multele garanţii care se cer îngreunează activitatea fermierilor.
"Aş spune că şi în ceea ce priveşte fondurile europene există o anumită birocraţie şi de cele mai multe ori ghidurile care nu reflectă realitatea şi creează foarte multe probleme în îndeplinirea condiţiilor pentru a fi acceptate proiectele pe care le fac", a spus preşedintele ASAS.
Potrivit acestuia, o mai bună negociere a Politicii Agricole Comune şi adoptarea unor măsuri care să permită accesibilitatea la finanţări atât a fermierilor mari, cât şi a celor mici ar fi de dorit.
Conferinţa PRIA Agriculture şi PRIA Gala Fermierilor Români din Transilvania au loc joi, la Cluj-Napoca, evenimentul reprezentând o platformă de dezbatere între fermieri, autorităţi şi companiile care îşi desfăşoară activitatea în acest sector. Măsurile adoptate de Guvern şi Politica Agricolă Comună au fost principalele teme de dezbatere ale conferinţei.
"Aproape 20 de miliarde de euro urmează sa fie investite în agricultura românească, precum şi în zonele rurale, până în 2020, prin intermediul Politicii Agricole Comune (PAC) şi este important să discutăm despre sumele care ne vor fi alocate după 2020. Legea terenurilor agricole este de asemenea unul dintre punctele importante care vor fi în dezbatere, precum şi absorbţia fondurilor europene", amintesc organizatorii, potrivit unui comunicat.
