Membri de rang înalt ai Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE) au declarat în interviuri exclusive pentru CNBC că seria reducerilor de dobânzi este aproape sau deja la final, în contextul unei economii europene stabile, dar cu riscuri încă echilibrate, transmite CNBC, potrivit news.ro.
Martin Kocher, guvernatorul Băncii Naţionale a Austriei şi membru al Consiliului BCE, a afirmat că Europa este ”într-o poziţie bună” şi nu are motive să schimbe direcţia actuală, ”atâta timp cât nu se întâmplă nimic drastic.”
”În acest moment, cred că suntem într-un loc potrivit. Nu există motive să schimbăm ceva, decât dacă apar evenimente care ne obligă. Da, ciclul de relaxare este aproape de sfârşit sau la final, dar nu este cazul să ne angajăm public în această privinţă,” a spus Kocher la reuniunile anuale FMI şi Băncii Mondiale de la Washington.
El a precizat că preferă o abordare ”de la o şedinţă la alta”, în locul unei orientări rigide, pentru a evita promisiuni pe care BCE nu le-ar putea respecta ulterior.
La rândul său, Joachim Nagel, preşedintele Bundesbank, a declarat că inflaţia va rămâne persistentă, dar actuala traiectorie a dobânzilor ”este clară şi nu necesită schimbări”.
”Nu văd motive să modificăm ceva, dacă nu apar elemente noi – şi, sincer, nu văd de unde ar putea veni,” a spus el.
Nagel a descris tensiunile comerciale globale şi tarifele impuse de SUA drept ”o situaţie pierzătoare pentru toată lumea”
Nagel a descris tensiunile comerciale globale şi tarifele impuse de SUA drept ”o situaţie pierzătoare pentru toată lumea”, dar a remarcat rezilienţa economiei germane, menţionând că perspectivele pentru 2025–2027 au fost îmbunătăţite: Goldman Sachs prognozează o creştere de 1,4% în 2026 şi 1,8% în 2027.
Kocher a adăugat că impactul tarifelor americane asupra Europei ”nu s-a resimţit încă în date, dar ar putea apărea treptat.” Totuşi, acordul comercial recent dintre SUA şi UE ”creează un grad de certitudine privind viitorul.”
În acelaşi timp, François Villeroy de Galhau, guvernatorul Băncii Franţei, a spus că BCE trebuie să adopte ”un pragmatism agil”, subliniind că instituţia ”este într-o poziţie bună, dar o poziţie bună nu este una fixă.”
Villeroy a lăsat să se înţeleagă că următoarea mişcare ar putea fi o reducere a dobânzii, nu o majorare, mai ales în contextul stabilizării politice din Franţa după decizia premierului Sébastien Lecornu de a suspenda reforma pensiilor până după alegerile din 2027.
În schimb, Pierre Wunsch, guvernatorul Băncii Naţionale a Belgiei, a avertizat că probabilitatea unei noi tăieri de dobândă ”s-a redus semnificativ” în ultimele săptămâni, în parte din cauza întăririi euro.
”Inflaţia în servicii este încă la 3%, ceea ce trebuie monitorizat atent. În schimb, la bunuri şi energie ne aflăm aproape de 0–1%, ceea ce trage inflaţia generală în jos,” a spus el, adăugând că în 2026 inflaţia va fi substanţial mai redusă.
În plan structural, Kocher a făcut apel la reformarea pieţelor de capital europene, folosind rapoartele Mario Draghi şi Enrico Letta drept ”schiţă pentru competitivitate”.
”Avem prea puţine investiţii, mai ales pentru tranziţia energetică şi infrastructură,” a spus el.
Investitorii au primit cu optimism aceste declaraţii, interpretându-le drept un semn al stabilităţii BCE şi al finalului perioadei de relaxare monetară, după mai bine de doi ani de ajustări succesive ale dobânzii de referinţă.
Comentează