România nu trebuie să întârzie sau să eşueze în corecţia bugetară, pentru că în acest caz nu există alternative, susţine preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, în introducerea Raportului de analiză a convergenţei "România - Zona Euro Monitor", nr. 20 din 2025 "România într-o Uniune Europeană cu autonomie strategică?".
"Nu există alternativă la corecţia bugetului public şi trebuie notat că ajustarea se face gradual - nu este drastică de la peste 9% din PIB la, să zicem, la 4% din PIB într-un singur an. Există însă o porţiune de ajustare considerabilă în 2025 şi, mai ales, în 2026. Corecţia este necesară nu numai fiindcă pieţele şi agenţiile de rating manifestau nelinişte, că riscam pierderi de fonduri europene, dar şi pentru că sustenabilitatea financiară (a datoriei publice) era pusă în discuţie. Datoria publică se apropie de 60% din PIB în acest an existând pericolul ca dinamica acesteia să devină alarmantă în lipsa corecţiei fiscal/bugetare, să se contureze riscul unei crize a datoriei publice. Să amintim că datoria era de 35% din PIB în 2019", se menţionează în raportul semnat de academicianul Daniel Dăianu.
El susţine că marea problemă în asigurarea sustenabilităţii datoriei publice este de a face ca reducerea deficitului primar structural al bugetului public să nu fie devansată de creşterea cheltuielilor cu dobânzile - ce merg către 3% din PIB în acest an.
"Relaţia menţionată mai sus poate fi perturbată de şocuri pe pieţele financiare, deoarece există pericole pentru stabilitatea financiară internaţională: active crypto ce subminează transmisia monetară şi accentuează operaţiuni speculative, credit privat nereglementat, efecte ale războiului comercial, toate fiind evoluţii ce pot declanşa fuga către lichiditate, apariţia de sincope de finanţare (sudden stops) pe pieţe. De aceea, România nu trebuie să întârzie, să eşueze în corecţia bugetară", scrie Daniel Dăianu.
El menţionează că există şi situaţia deficitului de cont curent, cu finanţare prin îndatorare de peste 60% în 2024. România nefiind în zona euro, există un risc valutar, care obligă BNR să fie foarte prudentă, să ţină sus rata de politică monetară.
"Rezervele ţării de la BNR (peste 77 miliarde euro inclusiv aur şi peste 65 miliarde euro valutare, în noiembrie 2025) nu justifică o relaxare a politicii monetare acum. Va trebui să cheltuim mai mult pentru apărare - de la cca. 2% din PIB în 2024 către 3,5% în anii următori, plus 1,5% din PIB prin programul SAFE al UE. O întrebare cheie este ce se va întâmpla cu corecţia deficitului după 2026, pentru a-l duce mai jos; o colectare mult mai bună a veniturilor fiscale (lărgirea bazei de impozitare, combaterea evaziunii fiscale şi a optimizărilor fiscale) poate aduce 1,5-2% din PIB în plus şi îndrepta deficitul către 4% din PIB după 2026", se arată în Raport.
Daniel Dăianu subliniază nevoia unor măsuri de sprijin pentru cetăţenii cu venituri mici.
"Este o perioadă frământată, cu riscuri şi incertitudini mari; populaţia este nemulţumită, dar plătim pentru excese şi imprudenţe din trecut. Această corecţie a lovit mai ales cetăţenii cu venituri mici. Intervine aici un aspect important de echitate, protejarea coeziunii sociale, şi nu întâmplător CE, FMI şi BM, îl evocă în analizele privind economia României.
Din acest punct de vedere măsuri de sprijin pentru cei mai nevoiaşi sunt necesare. Trebuie să ne ajutăm singuri neexistând leacuri miraculoase pentru rezolvarea dezechilibrului bugetar foarte mare. Toate ţările din UE se confruntă cu mari dificultăţi economice şi sociale şi aici găsim o explicaţie pentru bătălia privind construcţia noului cadru financiar multianual (2028-2034)", mai scrie Daniel Dăianu.
Potrivit Raportului, absorbţia de fonduri europene este pârghia prin care se poate atenua impactul contracţionist al corecţiei bugetare.
Comentează