Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a tras un semnal de alarmă luni în legătură cu răspândirea rapidă a bacteriilor rezistente la antibiotice, fenomen care compromite eficacitatea tratamentelor vitale şi poate face potenţial mortale răni minore sau infecţii obişnuite, informează AFP.
Într-un nou raport, agenţia Naţiunilor Unite pentru sănătate avertizează că, în 2023, una din şase infecţii bacteriene confirmate în laborator la nivel mondial prezenta o rezistenţă la antibiotice.
"Aceste rezultate sunt profund îngrijorătoare", a declarat în faţa presei Yvan Hutin, şeful departamentului pentru Rezistenţa la antimicrobiene din cadrul OMS. "Pe măsură ce rezistenţa la antibiotice continuă să crească, rămânem fără opţiuni terapeutice şi punem vieţi în pericol", a adăugat el.
Bacteriile dezvoltă de mult timp o rezistenţă la medicamentele concepute pentru a le combate, ceea ce face numeroase antibiotice ineficace, scrie Agerpres.
Acest fenomen a fost accelerat de utilizarea masivă a antibioticelor în tratarea oamenilor, a animalelor şi în producţia alimentară, permiţând rezistenţei la antimicrobiene (RAM) să se dezvolte şi să devină una dintre principalele cauze de mortalitate infecţioasă la nivel mondial.
Potrivit OMS, superbacteriile rezistente la antimicrobiene sunt direct responsabile pentru peste un milion de decese anual şi contribuie la aproape cinci milioane de decese în fiecare an.
În raportul său privind monitorizarea RAM, agenţia a analizat estimările privind prevalenţa rezistenţei pentru 22 de antibiotice utilizate în tratamentul infecţiilor urinare şi gastrointestinale, al infecţiilor sanguine şi al gonoreei.
Doar între 2018 şi 2023, rezistenţa la antibiotice a crescut cu peste 40% în ceea ce priveşte antibioticele monitorizate, cu o creştere anuală medie cuprinsă între 5% şi 15%, potrivit raportului.
În cazul infecţiilor urinare, nivelul de rezistenţă la antibioticele utilizate frecvent depăşea, în general, 30% la scară mondială.
Raportul a examinat opt agenţi patogeni bacterieni comuni, printre care E.coli şi K.pneumoniae, care pot cauza infecţii grave ale sângelui, ducând frecvent la septicemie, la insuficienţă de organe şi la deces.
OMS avertizează că peste 40% din infecţiile cu E.coli şi 55% din cele cu K.pneumoniae la nivel mondial sunt acum rezistente la cefalosporine de generaţia a treia, tratamentul preferat pentru aceste infecţii.
"Rezistenţa la antimicrobiene depăşeşte progresele medicinei moderne, ameninţând sănătatea familiilor din întreaga lume", a avertizat Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS.
OMS salută progresele făcute în domeniul monitorizării, dar avertizează că 48% dintre ţări nu transmit încă niciun fel de date privind RAM. "Avansăm, fără îndoială, în orb într-un număr de ţări şi regiuni ale căror sisteme de monitorizare a rezistenţei la antimicrobiene sunt insuficiente", a constatat Hutin.
Datele disponibile arată că nivelurile cele mai ridicate de rezistenţă au fost înregistrate în regiunile cu sisteme de sănătate mai fragile şi o monitorizare deficitară.
Cea mai mare rezistenţă a fost observată în Asia de Sud-Est şi în Mediterana de Est, unde una din trei infecţii era rezistentă. În Africa, proporţia era de una din cinci.
Silvia Bertagnolio, responsabila unităţii pentru monitorizarea rezistenţei la antimicrobiene din cadrul OMS, a declarat jurnaliştilor că nu este surprinzător că nivelul de rezistenţă este mai ridicat în regiunile unde sistemele de sănătate sunt mai fragile, deoarece acestora le pot lipsi resursele necesare pentru a diagnostica sau trata eficient agenţii patogeni.
Aceste diferenţe ar putea fi legate şi de faptul că ţările unde monitorizarea este mai slabă pot testa şi pot furniza date doar despre un număr redus de pacienţi, şi doar despre cei care prezintă forme de infecţie mai grave, a explicat ea.
OMS avertizase deja săptămâna trecută că nu există suficiente noi teste şi tratamente aflate în curs de dezvoltare pentru a combate răspândirea tot mai accentuată a bacteriilor rezistente la antimicrobiene.
Această situaţie ridică temeri privind o "ameninţare viitoare" majoră, a avertizat Hutin. "Creşterea utilizării antibioticelor, rezistenţa tot mai mare" şi lipsa de noi teste şi tratamente eficace reprezintă "o combinaţie extrem de periculoasă", a subliniat acesta.
Comentează