Premium
Organizaţia ONU pentru alimentaţie şi agricultură (FAO) a publicat joi o pledoarie pentru cactus şi în special pentru Opuntia ficus-indica sau chumbo, o plantă a viitorului preţioasă pentru alimentaţie şi hrănirea vitelor, relatează AFP.
Citeşte şi: Fost ministru al Finanţelor, reacţie FURIBUNDĂ pe modificările aduse pilonului II de pensii
"În condiţiile în care majoritatea cactuşilor nu sunt comestibili, speciile Opuntia au multe de oferit, în special dacă sunt tratate ca o cultură şi nu ca o buruiană", a explicat FAO într-un comunicat la finalul unor cercetări efectuate de numeroşi experţi.
Accentul este pus în special pe subspecia Opuntia ficus-indica, a cărui anduranţă poate fi salvatoare.
Astfel, cu prilejul secetei care a lovit sudul Madagascarului în 2015, "cactusul s-a dovedit a fi o sursă esenţială de hrană, furaje şi apă pentru populaţiile locale şi animalele lor".
În sprijinul afirmaţiilor sale, agenţia ONU a publicat o carte cu informaţii despre Opuntia ficus-indica, însoţită de ponturi "privind cel mai bun mod de a exploata calităţile culinare ale plantei", care este deja gătită în Mexic, dar şi în Sicilia.
Din cauza secetei, a creşterii temperaturilor şi a degradării solurilor, cultura chumbo câştigă teren puţin câte puţin.
Citeşte şi: ANAF dă LOVITURA evazioniştilor! Control MASIV o firmă de electrocasnice, prejudiciu FABULOS
În Mexic, unde a apărut specia, consumul de chumbo a atins 6,4 kg pe an pe cap de locuitor. Brazilia are şi ea peste 500.000 de hectare cultivate cu cactus, în principal pentru furaje, dar planta este cultivată şi în Africa de Nord şi în Etiopia.
Pe lângă faptul că este o sursă de hrană, chumbo stochează apa în ramurile sale, ceea ce o face să fie, potrivit FAO, "un puţ botanic capabil să furnizeze până la 180 de tone de apă la hectar, respectiv suficient pentru adăparea a cinci vaci adulte" în caz de secetă.
Iar avantajele nu se opresc aici: cactusul ameliorează calitatea solurilor, favorizează culturile de cereale şi ar putea chiar, potrivit cercetărilor preliminare, să limiteze emisiile de gaze cu efect de seră reducând cantitatea de metan eliminată de rumegătoare atunci când este integrat în alimentaţia lor.
Planta are totuşi o serie de limite. Ea nu suportă frigul, care îi poate provoca pagube ireversibile, şi nu iubeşte nici căldurile foarte puternice. Începând de la temperaturi de peste 30 de grade Celsius, creşterea plantei începe să încetinească.
Citeşte şi: ALERTĂ - România, lovită de FENOMENE EXTREME. Noul avertisment lansat de specialiştii ANM .
