Puterea nord-coreeană trebuie să răspundă pentru răpirile pe care le-a organizat, în special ale unor cetăţeni japonezi, şi care constituie 'crime împotriva umanităţii', a declarat luni, la Tokyo, trimisul special al ONU privind situaţia drepturilor omului în Coreea de Nord, relatează AFP.
'Nu este numai o tragedie, ci şi o crimă împotriva umanităţii', a declarat Marzuki Darusman cu prilejul unei întrevederi la Tokyo cu familii japoneze ale căror membri au fost răpiţi de Coreea de Nord în anii 1970 şi 1980. El a cerut Phenianului 'să recunoască că răpirile au fost întreprinse de stat cu complicitatea şi deplina cunoştinţă a puterii de la cel mai înalt nivel'. Marzuki Darusman va transmite concluziile şi recomandările sale Consiliul drepturilor omului al ONU în martie, înainte de finalul mandatului său în luna iulie.
Coreea de Nord a recunoscut în 2002 că a trimis agenţi pentru a captura 13 japonezi între anii 1970 şi 1980 pentru a forma spioni ai Phenianului care să cunoască limba şi obiceiurile japoneze. Cinci ostatici au fost eliberaţi dar Phenianul a dat asigurări, fără a aduce dovezi solide în acest sens, că ceilalţi opt sunt morţi. 'Copilul meu mult iubit a fost răpit şi au trecut mulţi ani', a declarat Sakie Yokota, a cărei fiică de 13 ani, Megumi, a fost răpită în 1977. 'Sunt 38 de ani de când nu am putut s-o văd sau să-i vorbesc. Nu există informaţii', a precizat ea. Coreea de Nord a anunţat că Megumi se numără printre cei opt ostatici decedaţi, ea punându-şi capăt zilelor, o versiune pusă sub semnul îndoielii de familie. AFP notează că în jur de 500 de sud-coreeni au fost de asemenea răpiţi de Coreea de Nord în anii de după războiul din Coreea, spun cei de la Agerpres.
Comentează